Anchetă la Universitate! Poliţiştii au percheziţionat biroul rectorului Constantin Bungău şi pe cel al prorectorului Marcela Prada

Scandalurile cu iz penal au cuprins din nou Universitatea din Oradea, ca-n "vremurile bune" ale clanului Maghiar. Întâi a fost Ramona Bacter, ex-juristă-şefă, suspectată că a fost complicea ex-directoarei de la Colegiul Şaguna, Antiana Man, la fraudarea Bacalaureatului din 2011. Apoi, prorectorul de la Facultatea de Medicină, celebrul Constantin Romanul, prins în flagrant vânzând notele de trecere la examenele semestriale...

Acum, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor Bihor au descins pentru percheziţii chiar în biroul rectorului Constantin Bungău şi în cel al prorectorului Marcela Prada. Cei doi, plus încă doi directori din instituţie, sunt suspectaţi că au măsluit un document şi astfel au băgat 1,3 milioane lei în contul CIAC, "firmă de casă" din timpul aceloraşi "vremuri bune"...

Fac cu CIAC

Scandalul a pornit de la un contract încheiat de Universitate în 1998 cu firma CIAC, patronată de prodecanul Facultăţii de Protecţia Mediului, Ioan Mintaş, pentru construirea unui cămin nou pentru cazarea studenţilor, pe malul pârâului Peţa.

Apropiat al clanului defunctului rector Teodor Maghiar, Mintaş era în acea vreme abonat la lucrările derulate în cadrul instituţiei. Contractul pentru cămin i-a adus, însă, ghinion. Lucrările s-au derulat în ritm de melc, ani la rând, din pricina finanţării reduse, motiv pentru care şi contractul a tot fost prelungit, la fiecare sfârşit de an, prin acte adiţionale semnate de cele două părţi.

Clădirea cu patru etaje are aspectul unei cărţi deschise şi este formată din trei corpuri. Singurul finalizat astăzi e cel din aripa nordică, cu 402 locuri de cazare, care a şi fost predat Universităţii la sfârşitul lui 2011, la 13 ani după începerea lucrărilor.

"Divorţ" pe neştiute

Câteva luni mai târziu, în mai 2012, Universitatea şi CIAC au încheiat un nou act adiţional pentru prelungirea contractului de execuţie. De astă dată, însă, cu o clauză care în documentele precedente nu exista. Şi anume că în cazul în care lucrările nu vor fi finalizate până în decembrie 2013, parteneriatul se rupe de comun acord.

Cine a decis asta, nimeni nu pare să mai ştie acum, însă actul a fost semnat de reprezentanţii ambelor părţi: rectorul Universităţii, Constantin Bungău, respectiv patronul CIAC, Ioan Mintaş.

Cert este că în perioada următoare lucrările au stagnat. Anul 2013 a fost primul din istoria Universităţii când unitatea nu a primit deloc fonduri pentru investiţii de la Ministerul Educaţiei şi, ca atare, n-a avut cum să finanţeze continuarea construcţiei. Aşa că, în decembrie 2013, în lipsa unor noi înţelegeri, contractul dintre Universitate şi CIAC urma să se rezilieze din oficiu, iar pentru efectuarea unor noi lucrări la imobilul neterminat, reprezentanţii instituţiei urmau să organizeze o nouă licitaţie.

Aflând, însă, că în 2014 Ministerul va aloca o nouă tranşă de 1,3 milioane lei pentru construcţie, cele două părţi s-au răzgândit rapid şi au început pregătirile pentru încheierea unui nou act adiţional. Aşa, nici Mintaş nu ar fi pierdut banii, nici şefii Universităţii nu şi-ar mai fi bătut capul cu noi proceduri de achiziţie...

E fals!

Atâta doar că noul document a fost finalizat şi semnat abia în luna mai 2014, în momentul în care în contul Universităţii a intrat finanţarea promisă, dar când deja contractul cu CIAC fusese întrerupt, conform vechii clauze. Soluţia? Conducerea instituţiei a apelat la un artificiu: a antedatat noul act adiţional încheiat cu constructorul, trecând pe el, ca moment al semnării, luna decembrie 2013.

Cum-necum, documentul a ajuns şi în mâna poliţiştilor care, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul Bihor, au descins la Universitate, percheziţionând în urmă cu trei săptămâni biroul rectorului şi pe cel al prorectorului responsabil de patrimoniul Universităţii, Marcela Prada, de unde au ridicat mai multe documente. Potrivit surselor BIHOREANULUI, anchetatorilor nu le va fi greu să probeze falsul, de vreme ce toată corespondenţa pe marginea întocmirii actului adiţional este ulterioară datei care a fost trecută pe act.

Cert e că, în finalul acţiunii, la Parchet au fost citaţi şi puşi sub învinuire toţi cei implicaţi. Directorul economic Crina Gherlea, directorul administrativ Mircea Gordan şi şeful serviciului tehnic, Andrei Krausz (fostul şef al Patrimoniului Imobiliar din Primăria Oradea), care au întocmit actul, plus prorectorul Marcela Prada, care l-a semnat în numele Universităţii - toţi sunt acuzaţi de fals intelectual.

Belea cu artificii

Între suspecţi se numără inclusiv rectorul Constantin Bungău (foto), care, deşi nu a semnat nimic, e suspectat că şi-ar fi îndemnat subalternii să întocmească documentul, motiv pentru care acuzat de  instigare la fals intelectual.

Interpelat de BIHOREANUL, rectorul a refuzat să comenteze situaţia, declarându-se doar convins că procurorii se vor lămuri că acuzaţiile sunt "forţate", întreaga poveste fiind, de fapt, un banal "artificiu" la care a fost constrâns să recurgă, ca să se poată folosi de  banii pe care îi primeşte rar şi cu ţârâita de la Minister.

Atâta doar că, între atâtea somităţi, putea găsi un deştept care să-l lumineze, dându-i soluţii legale pentru rezolvarea situaţiei. Nu falsuri ordinare, la care se pricepe orice găinar de rând...

Veşnic abonat la lucrările Universităţii din perioada în care aceasta era condusă de clanul Maghiar, Ioan Mintaş (foto), membru de vază al PSD Bihor, a beneficiat de-a lungul anilor de contracte totalizând peste 10 milioane lei, de la reabilitarea unor clădiri până la construirea altora, ridicând în paralel şi numeroase vile familiilor mai multor şefi din Universitate, între care şi pe a fostului decan de la Protecţia Mediului, Vasile Bara, pe vremea când el era prodecan al aceleiaşi facultăţi.

Una dintre cele mai controversate lucrări rămâne, de departe, construirea Bibliotecii universitare. BIHOREANUL a dezvăluit, de-a lungul anilor, că lucrarea a fost atribuită în urma unei licitaţii pentru care caietul de sarcini a fost croit pentru a avantaja firma CIAC, iar în final nota de plată a fost astronomică: peste 6 milioane lei. SC Precon SA, firma care a pierdut licitaţia, a contestat procedura, însă fără succes.

De altfel, neregulile din contractele Universităţii cu CIAC au fost remarcate şi de Camera de Conturi Bihor, care a constatat că, doar în 2003, de pildă, Universitatea atribuise firmei prodecanului lucrări de cel puţin 1,5 milioane lei, dar, nemulţumit, Mintaş plusase, umflând manopera nelegal cu 15% faţă de ofertă. Bani pe care, în urma controlului, a fost obligat să-i returneze.

Întâmplător sau nu, după înlăturarea clanului Maghiar de la cârma Universităţii, firma lui Mintaş a ajuns în incapacitate de plată, în prezent creditorii acesteia solicitând declanşarea procedurii de faliment.