Un salariu de 2.500 euro, peste cât câştigă, cu tot cu "atenţii", un medic bun. Atât a oferit la sfârşitul anului trecut o companie străină care căuta în Oradea sudori. N-a găsit, pentru că în ultimii ani, în loc ca sistemul de învăţământ să producă meseriaşi, i-a amăgit pe tineri că pot fi cu toţii economişti, specialişti în "comunicare" şi în "relaţii internaţionale", avocaţi, doctori, profesori...

Păcăleala, însă, nu mai ţine. Cum foamea e cel mai bun bucătar, tot mai mulţi adolescenţi devin pragmatici, optând pentru o profesie care, deşi poate nu le aduce un prestigiu social înalt, le asigură pâinea de pe masă. Adeseori, una foarte bună.

Renaşterea industriei

00 delia ungur.jpgDupă două decenii în care industria din Oradea a fost distrusă, iar economia locală a fost ţinută în viaţă de micile firme de confecţii şi de încălţăminte care lucrau în sistem lohn, în 2009 Primăria lua o decizie căreia, în pliză criză, puţini îi dădeau şanse de reuşită: crearea unui parc industrial atractiv pentru companiile din sectoare de vârf, capabile să ţină pasul cu tehnologia, dispuse să creeze şi să păstreze cât mai multe locuri de muncă. "Mulţi au fost sceptici, dar proiectul s-a dovedit corect, sănătos şi fezabil", spune Delia Ungur (foto), directorul general al Eurobusiness, societatea municipalităţii care administrează Parcul Industrial din Şoseaua Borşului.

Progresul e uriaş, iar cifrele elocvente. Întins pe 121 de hectare, parcul e "populat" deja pe 94 de hectare, de companii din Coreea de Sud, SUA şi Canada - Shinheung (furnizor Samsung), Emerson, Faist Mecatronic, Plexus - plus altele din Italia şi Spania. "Oradea era cel mai puţin industrializat oraş din zonă. Existau doar dezvoltatori imobiliari, centre comerciale şi firme de logistică şi transport, care nu puteau asigura, doar ele, dezvoltarea oraşului. Era nevoie de producţie ca de aer", explică Delia Ungur. Rezultatul? După investiţii de peste 200 milioane euro, companiile din Parcul Industrial oferă 4.000 de locuri de muncă.

Încă două

Numărul joburilor create a fost, de altfel, cel mai important criteriu în selectarea investitorilor, cărora municipalitatea le-a asigurat la schimb terenuri compacte şi facilităţi fiscale, pentru ca Oradea să fie mai atractivă în faţa oraşelor concurente.

Dat fiind succesul Parcului Industrial din Şoseaua Borşului, Primăria a pregătit deja alte două noi "extensii". "Parcul Industrial II a obţinut deja toate aprobările necesare din partea Guvernului şi va funcţiona în zona Ogorului, pe şoseaua de centură, la început pe 24 de hectare, iar apoi pe încă 60", spune Delia Ungur.

În ce priveşte Parcul Industrial III, care va fi amenajat tot pe Şoseaua Borşului, la fel ca primul, pe o suprafaţă mai restrânsă, de 20 de hectare, Primăria acum lucrează la documentaţie. Până la recunoaşterea acestui statut trebuie făcute o mulţime de demersuri birocratice, tehnice şi financiare, pentru ca Guvernul să aprobe titulatura, iar locul să fie dotat cu utilităţi, finanţate din fonduri europene.

Vrem calificaţi

Cum reprezentanţii Primăriei nu s-au rezumat doar să aducă investitorii, ci a şi păstrat legătura cu aceştia, au putut afla care este cea mai mare nevoie a lor: forţa de muncă bine pregătită. "Avem permanent întâlniri cu reprezentanţii companiilor, care ne-au spus că au dificultăţi în găsirea muncitorilor calificaţi", povesteşte managerul Eurobusiness Parc.

Cauza nu e greu de identificat. După 1989, toată lumea a vrut să urmeze o facultate, chiar dacă după absolvire şansele de a găsi un loc de muncă pe măsura diplomei s-au tot împuţinat. "Că există mulţi posesori de diplome care lucrează ca agenţi de vânzări sau secretare se ştie, după cum se ştie şi că majoritatea absolvenţilor nu au deloc pregătire practică", spune Delia Ungur.

Nu e doar o percepţie subiectivă, ci un fapt statistic. Potrivit datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ale Inspectoratului Şcolar şi chiar ale Universităţii din Oradea, din anii 2000 abia 60% din absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, dar şi ai liceelor teoretice, au ajuns să lucreze în domeniile studiate.

Înapoi la lucru

Apariţia noilor fabrici care umplu golul lăsat după demolarea vechilor întreprinderi a convins atât autorităţile, cât şi părinţii şi copiii, de necesitatea ca şcoala să redevină pragmatică. "Trendul era previzibil. Dacă în anii ‘90 a dispărut fabrica de încălţăminte Solidaritatea, era de aşteptat să dispară şi liceul industrial Solidaritatea. Dar şi invers: după ce au apărut firmele din pielărie, era clar că trebuie să apară şi şcoli care să le pregătească muncitori", spune consultantul în afaceri Dan Octavian.

Sebastian Hebriştean, inspectorul responsabil cu reţeaua şcolară din judeţ, afirmă şi el că solicitările în acest sens vin de peste tot. "În Comitetul judeţean de Dezvoltare Socială, în care sunt reprezentate Prefectura, Consiliul Judeţean, Primăria Oradea, Inspectoratul Şcolar, AJOFM, ITM, patronatele şi sindicatele, tot mai mulţi întreprinzători s-au plâns că nu găsesc muncitori calificaţi. Pe de altă parte, părinţii şi chiar copiii ne-au cerut mai mult învăţământ profesional. Îşi dau seama că e mai sigur să aibă o meserie".

Elevi cu "salariu"

Primul pas pentru revitalizarea învăţământului profesional l-a iniţiat Primăria, la cererea unor companii ca Faist, Celestica, Plexus, Comau, Connectronics, Plastor, UAMT, Emerson, Bihore şi Comodi, în colaborare cu Parcul Industrial Eurobusiness şi cu Inspectoratul Şcolar. Iniţiativa s-a materializat în crearea unei şcoli care, sub egida Eurobusiness şi pe structura colegiilor tehnice Traian Vuia, Transilvania (care a preluat fostul liceu Solidaritatea) şi Constantin Brâncuşi (ce înglobează colegiul Dimitrie Leonida), va califica din această toamnă 150 de absolvenţi ai clasei a IX-a ca electronişti, operatori maşini cu comandă numerică, electromecanici şi confecţioneri încălţăminte.

"Am gândit şcoala Eurobusiness pe modelul uneia similare, Kronstadt din Braşov, creată la cererea companiilor de acolo. Va fi o unitate de învăţământ publică, cursurile urmând să se desfăşoare la cele trei colegii, iar practica în companii. În primul an componenta practică va fi de 60%, iar în al doilea de 75% din programa de învăţământ. La absolvirea celor doi ani tinerii vor avea o calificare, ceea ce le va asigura salarii mai mari, iar până atunci vor primi burse. De la stat 200 lei pe lună, iar de la companii câte 100 lei lunar în primul semestru, iar apoi câte 200 lei pe lună în celelalte trei semestre", enumeră Delia Ungur avantajele Şcolii Eurobusiness.

Cu căutare

Săptămâna trecută, în prima zi de înscrieri, au fost solicitate aproape jumătate din locurile disponibile. La Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi şi-au depus dosarele 24 de tineri pentru cele 60 de locuri, la Traian Vuia 30 pentru tot atâtea locuri, cu menţiunea că alţi 52 de elevi vor să se înscrie după ce vor lua examenele de corigenţă pentru absolvirea clasei a IX-a, şi doar la Transilvania s-au înregistrat 4 cereri pentru 30 de locuri, cel mai probabil, spun profesorii, pentru că este vorba despre specializarea confecţioner încălţăminte. "Din nefericire, structura sistemului de învăţământ e o piedică, pentru că elevii care se înscriu la profesională trebuie să fi absolvit clasa a IX-a, mutată la liceu", explică profesoara Adriana Petrica, directorul Colegiului Traian Vuia.

"Interesul copiilor este foarte mare, o zic din proprie experienţă, fiindcă am dus mai multe grupuri în vizită la fabricile din Parcul Industrial şi elevii şi-au dat seama că nu mai e ca pe vremea părinţilor, când muncitorii lucrau în frig, cu salopete murdare şi năclăiţi cu vaselină. Au văzut că în fabricile de acum e curat ca-n farmacie. Mai mult, s-au convins că la Emerson, de exemplu, un operator maşini cu comandă numerică câştigă cam cât un inginer, până la 3.000 lei", spune profesoara.

Cel mai bun argument este, însă, că 50 de absolvenţi ai promoţiei precedente au şi fost deja angajaţi la Emerson, ceea ce poate fi un model, mai ales când atâţi alţi colegi de-ai lor de generaţie trăiesc din ajutorul de şomaj.


REVIRIMENT
În tot Bihorul

Mizând pe renaşterea învăţământului profesional, Inspectoratul Şcolar Bihor a aprobat pentru anul acesta un plan de şcolarizare care practic triplează numărul claselor cu acest profil, de la 11 (cu 264 elevi), câte au fost anul trecut, la 31 (care vor cuprinde peste 750 de elevi). Acestea vor funcţiona la colegiile tehnice Mihai Viteazu, Traian Vuia, Transilvania, Constantin Brâncuşi şi Andrei Şaguna (toate din Oradea), Unirea (Ştei), Alexandru Roman (Aleşd), Ioan Ciordaş (Beiuş), la liceele tehnologice Ioan Bococi (Oradea), Horea (Marghita), Agroindustrial (Borş), plus cele din Cadea şi Suplacu de Barcău, precum şi la Liceul Agricol Valea lui Mihai şi la Liceul Teoretic Aranyi Janos din Salonta.

Aici vor fi pregătiţi muncitori calificaţi în cele mai variate specializări: mecanic auto, mecanic agricol, mecanic-utilaje, lăcătuş, mecanic-echipamente foraje şi extracţie, operator-maşini cu comandă numerică, electronist, electrician-exploatare joasă tensiune, instalator gaze, instalator sanitar, zidar-tencuitor, horticultor etc. Inspectoratul va încerca să individualizeze fiecare unitate de învăţământ în aşa fel încât să existe şcoli specializate în economie şi comerţ, în mecanică, în construcţii, industrie extractivă sau alte domenii, cam ca până în 1989.