Deşi este judeţul cu cea mai lungă frontieră cu Ungaria, iar în Bihor se desfăşoară cele mai multe şi importante operaţiuni cu produse accizabile din zona de Nord-Vest a ţării, conducerea ANAF plănuieşte, din nou, mutarea la Cluj a Direcţiei Regionale Vamale Oradea, fapt care a provocat, miercuri, un protest al tuturor celor 36 de angajaţi, imediat după încheierea programului de lucru.

Şefa acestora, Mona Barbul, o sătmăreancă numită temporar în funcţie în urmă cu doi ani - pe bază de pedigree politic, evident - a refuzat să-şi exprime punctul de vedere, dând bir cu fugiţii din calea lor şi a jurnaliştilor, ceea ce i-a determinat pe protestatari să o "denunţe" că abuzează de logistica Direcţiei şi nu are niciun motiv să le apere interesele, ale lor ori ale instituţiei.

Unde-i logica?

Fără a purta bannere şi fără a scanda lozinci, protestatarii au explicat jurnaliştilor că şeful ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, şi cel al Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Cluj, Mihai Costin, au fost săptămâna trecută la Oradea, primul dintre ei înştiinţându-i că urmează să fie mutaţi la Cluj, fără a le oferi însă nicio explicaţie şi niciun argument.

"Mutarea nu are nicio logică şi nicio justificare, este atât împotriva noastră, cât şi a instituţiei", a spus unul dintre protestatari, Radu Furtos. Un altul, Sorin Cârţan, a afirmat că, potrivit unor zvonuri, mutarea ar fi determinată de dorinţa ca spaţiul folosit de această instituţie, aflat pe Şoseaua Borşului 43/A, să fie alocat Direcţiei Regionale Antifraudă, instituţie înfiinţată în 2013 şi "cazată" de atunci pe strada Armatei Române 4, într-un imobil care anterior aparţinuse tocmai... Regionalei Vamale.

Cei 36 de angajaţi au specificat că deja au trimis un memoriu împotriva mutării instituţiei şi sediului atât către Prefectura Bihor, cât şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, subliniind caracterul aberant al intenţiei, deoarece ei ar putea activa fie în fostul lor sediu, fie în cel al fostei Gărzi Financiare.

Mutarea înseamnă risipă

Parte din aspectele arătate în memoriu, înmânat şi jurnaliştilor, a fost explicat şi de două dintre angajatele Direcţiei, Delia Talpoş şi Georgeta Bucur. Potrivit acestora, Direcţia Vamală Oradea a fost înfiinţată în 1993, iar din 2007, când România a aderat la UE, a fost rebotezată sub denumirea de Direcţia Regională Vamală Cluj, dar sediul a fost păstrat la Oradea, iar din noiembrie 2013 a fost trecută în structura Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Cluj (de care aparţin cele şase judeţe ale Regiunii de Nord-Vest: Bihor, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud şi Cluj). Tot din noiembrie 2013, sediul din strada Armatei Române a fost predat Direcţiei Antifraudă.

"La nivel naţional, toate sediile Direcţiilor Regionale Vamale care au birouri vamale de frontieră se află în oraşele cele mai apropiate de frontieră, pentru că în aceste condiţii este mai eficientă supravegherea vamală. Cum faci controale inopinate eficient, de la 2 kilometri de frontieră, cum se întâmplă acum, sau de la 150 de kilometri, cum se doreşte după mutarea la Cluj?", a spus, retoric, Georgeta Bucur.

Ea a adăugat că, în plus, din cele cinci mari antrepozite fiscale cu produse accizabile din Regiunea de Nord-Vest, şi deci cu risc de evaziune fiscală, patru sunt în Bihor şi niciunul în Cluj. "De unde va fi mai ieftin şi eficient să faci deplasările săptămânale pentru a le verifica, sigila, desigila?", a continuat funcţionara, concluzionând că prin mutare "nu numai că nu se face nicio economie, ci dimpotrivă, se face o risipă".

Cuvântul lui Dragnea

În memoriul trimis Prefecturii şi ministrului Finanţelor e subliniat şi faptul că municipiul Cluj Napoca, "declarat neoficial centru al viitoarei Regiuni de Nord-Vest, a primit deja tot ce putea fi considerat autoritate publică regională", şi că - în condiţiile în care actualul vicepremier Liviu Dragnea "a declarat în repetate rânduri că în procesul regionalizării instituţiile descentralizate nu vor fi concentrate doar în municipiul reşedinţă de regiune" -  rămânerea sau nu la Oradea a Regionalei Vamale ar arăta dacă acesta îşi respectă sau nu cuvântul.

Protestatarii au subliniat, de asemenea, că mutarea instituţiei ar putea avea ca scop forţarea demisiei lor. "Avem şi noi probleme sociale, personale şi familiale. Majoritatea aveam credite la bănci, avem soţii şi soţi, cum şi-ar putea găsi aceştia locuri de muncă la Cluj? Copiii cum i-am muta la şcoli în Cluj? La Cluj, chiria unei garsoniere este de 200 euro pe lună, iar cu utilităţi ne-ar înghiţi tot salariul", s-a revoltat şi Marius Poienar, precizând că un angajat al instituţiei câştigă lunar salariul mediu pe economie.

"Acest proces de demisii şi angajări, de procese în instanţă, căci vom acţiona ca atare dacă vom fi puşi în situaţii-limită, perturbarea activităţii vamale prin demobilizarea personalului, necolectarea unor taxe la bugetul statului - toate acestea vor costa şi mai mult statul şi pe contribuabil", a spus o altă protestatară, Delia Talpoş.

Şefă laşă

Mona-Barbul-Oradea-Bihoreanul.JPGLa un moment dat, din clădirea instituţiei a ieşit şefa acesteia, Mona Carla Barbul, (foto) care însă s-a îndreptat în fugă spre zona unde o aştepta o maşină, refuzând să facă orice fel de declaraţie pe marginea situaţiei.

O atitudine care, de fapt, nici nu este de mirare: femeia, domiciliată în Satu Mare, a fost numită la conducerea Direcţiei Regionale Vamale Oradea în urmă cu doi ani, graţie sprijinului acordat de unul dintre baronii locali din judeţul vecin, senatorul Ovidiu Silaghi (ex-PNL, acum PSD), iar de atunci singura sa realizare, spun angajaţii, este că zilnic face naveta, aproape 300 kilometri, cu maşina şi folosind carburanţii instituţiei.

Acţiunea de protest a salariaţilor Regionalei Vamale s-a încheiat imediat după plecarea acesteia, oamenii spunând că, "dacă şefii îşi vor bate joc de noi", vor apela inclusiv la Justiţie, pentru anularea eventualei decizii de mutare la Cluj, şi n-ar fi exclusă nici înregistrarea unor sesizări penale împotriva conducerii, pentru abuz în funcţie.

În 2007 Direcţia Regională Vamală Oradea, care avea 100 de angajaţi, a fost supusă unei restructurări de personal în urma căreia a rămas cu 75 de salariaţi, iar în 2013, când a fost inclusă în subordinea DRFP Cluj, a fost decimată la doar 36 angajaţi, instituţia rămânând şi fără serviciile suport, administrativ şi juridic.