Nu e muzeu nici măcar cu numele, dar ia taxă de intrare! La un an de la înfiinţare, Muzeul Cetăţii Oradea funcţionează neautorizat.
Înscăunată de primarul Ilie Bolojan, directoarea Angela Lupşea nu doar că a tărăgănat intrarea în legalitate, dar şi-a ridicat în cap şi Direcţia pentru Cultură, şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, şi istoricii din subordine. Iar asta, cu riscul ca oraşul să ajungă să returneze finanţatorului european fondurile primite pentru reabilitare.
3 în 1
Reabilitarea Cetăţii în vederea introducerii în circuitul turistic a costat în total 20 milioane euro, a durat 7 ani, iar la finalul lucrărilor proiectul riscă să se înece la mal. BIHOREANUL a aflat că municipalitatea poate ajunge în situaţia să returneze cele 14,5 milioane lei din fonduri europene alocate pentru reabilitarea corpurilor A, B, K şi P care adăpostesc Muzeul Cetăţii şi al oraşului. Motivul? La un an de la înfiinţare, acesta funcţionează ilegal şi are angajată doar o parte din personalul de specialitate prevăzut în contractul de finanţare!
Problemele au început odată cu numirea ca director a juristei Angelei Lupşea (foto). Ambiţioasă până la tupeu, ea s-a remarcat în faţa lui Bolojan pe vremea când, secretar al Ordinului Arhitecţilor Bihor fiind, sprijinea proiectele oraşului. Încântat, edilul i-a dat pe mână directoratul Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Bihor, poziţie din care Lupşea a forţat reabilitarea faţadelor clădirilor monument, făcând presiuni asupra proprietarilor de apartamente. Hotărârea de care a dat dovadă a recomandat-o automat şi pentru funcţia de director al Muzeului Cetăţii, instituţie pe care primarul o consideră populată cu boemi...
Abuz după abuz
Bolojan şi-a dorit atât de mult instalarea lui Lupşea încât aceasta a fost numită, în noiembrie anul trecut, cu încălcarea Regulamentului de organizare a Muzeului. Normativul din 2015 prevedea că ocuparea funcţiei de director, chiar şi interimar, presupune studii de doctorat în domenii specifice precum istorie, istoria artei, arheologie, muzeografie sau etnografie. Lupşea a acoperit abuzul abia în aprilie a.c., când şi-a trecut prin Consiliul Local propriul regulament, în care a adăugat la calificări şi specializarea de jurist sau economist, şi a înfiinţat un post de director adjunct cu rol de coordonator ştiinţific.
Odată instalată, directoarea şi-a luat puteri depline. Lupşea i-a condus cu mână forte nu doar pe angajaţii Muzeului dar şi pe cei ai Administraţiei Cetăţii şi ai Centrului de Informaţii Publice, deşi aceştia, funcţionari publici fiind, pot fi coordonaţi, pe lege, doar de funcţionari. "Atribuţiile corespunzătoare unor funcţii publice nu pot fi preluate de persoane care sunt angajate în baza unui contract individual de muncă", a avertizat, printr-o adresă din august, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Instalată prin găselniţe, preferata primarului s-ar putea să coste scump oraşul...
"Vom aplica amenzi"
Problema majoră este că deşi Legea muzeelor din 2003 prevede obligativitatea obţinerii avizului de înfiinţare înainte ca instituţia să fie deschisă publicului, iar Ordinul 3.968 din 2016 spune că "pentru muzeele şi colecţiile nou înfiinţate procedura de acreditare se va iniţia la un an de la înfiinţare", Angela Lupşea nu a făcut niciun demers oficial.
Documentaţia pentru acreditare, care trebuie să ateste existenţa unui patrimoniu cultural propriu, a unui spaţiu adecvat, organizarea de activităţi muzeale, existenţa unei organigrame şi a unor surse de finanţare pentru funcţionarea muzeului, nici măcar nu există!
Direcţia Judeţeană pentru Cultură a somat deja de două ori Primăria cu privire la obligativitatea intrării în legalitate. "Conform legii, înfiinţarea de muzee şi colecţii publice fără obţinerea avizului prealabil sau funcţionarea acestora fără obţinerea acreditării constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei", au avertizat reprezentanţii Direcţiei, încă din martie. Până acum, fără rezultat. "Mai aşteptăm depunerea documentaţiei până la sfârşitul lunii septembrie, după care vom aplica amenzi", spune directorul Lucian Silaghi (foto).
Cu jalba la primar
Angajaţii Muzeului Cetăţii n-au mai avut, însă, răbdare. Muzeografii i-au înaintat primarului Ilie Bolojan, pe 28 august, un memoriu prin care cereau o întrevedere. Pe lângă retribuirea la nivelul salariului minim pe economie, deşi mulţi au chiar studii doctorale, angajaţii reclamau funcţionarea muzeului doar ca punct turistic, lipsa demersurilor în privinţa acreditării, lipsa unei strategii de promovare, interdicţia impusă de Lupşea de a participa la simpozioane, atitudinea abuzivă a directoarei şi nesiguranţa locurilor de muncă, în condiţiile în care instituţia nu funcţionează legal. Fără să o scrie negru pe alb, salariaţii cer, practic, înlocuirea directoarei cu un profesionist care să îi scoată la liman.
S-au înşelat! Primarul Ilie Bolojan (foto) a refuzat întâlnirea cu ei. "Dacă trebuie să merg eu acolo, înseamnă că ori Lucian Popa (n.r. directorul Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, care administrează Cetatea - n.r.) ori Angela Lupşea trebuie să zboare", i-ar fi spus edilul unui apropiat.
"Tot felul de poveşti..."
Deşi conform organigramei Muzeul Cetăţii este subordonat direct Consiliului Local, şi nu Direcţiei Patrimoniu, medierea a fost ţinută până la urmă, joia trecută, de directorul Lucian Popa (foto). Întâlnirea a durat trei ore şi s-a terminat fără concluzii. "Popa a fost ca apa sfinţită. A ascultat, a dat din cap, dar n-a zis nici da, nici ba. Probabil va trebui să ne căutăm de lucru", a relatat un angajat.
De altfel, managerul de proiect, Dumitru Sim, care s-a ocupat în ultimii 10 ani de reabilitarea Cetăţii, şi-a încheiat săptămâna trecută raporturile de muncă cu Primăria, sătul de certurile cu directoarea. Deşi exemplul său riscă să fie urmat şi de alţi profesionişti, Lucian Popa minimalizează gravitatea situaţiei: "Sunt tot felul de certuri şi poveşti acolo. Vom analiza şi vom lua nişte decizii".
Se simte, însă, că directorul ţine cu Lupşea. "Legea nu impune niciun termen limită la obţinerea avizului prealabil de înfiinţare a muzeului, aşa că nu văd care e problema". Mai mult, Popa spune că după adresa ANFP Lupşea şi-a rezolvat problemele de legalitate, aşa că îşi poate vedea în continuare de muzeu. "Nu ştiu data exactă, dar Lupşea nu mai conduce funcţionari publici...".
Muzeu doar cu numele
La rândul său, Angela Lupşea bagatelizează conflictele cu subordonaţii: "Oamenii erau nemulţumiţi de salarii. Am avut vineri o discuţie, le-am explicat situaţia şi au înţeles".
Directoarea zice că lucrează la acreditarea muzeului cu concursul unui Consiliu ştiinţific format din specialişti ca directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, şi istoricul Gabriel Moisa, deşi propriii angajaţi puteau lucra în orele de muncă. Directoarea pune întârzierea demersurilor pe seama faptului că pregăteşte un complex muzeal cu secţii la Casa Darvas, Muzeul Masoneriei şi Sinagoga Zion. "Proiectul ar putea fi prezentat Consiliului Local în noiembrie".
Între timp, Lupşea consideră perfect normal să vândă bilete de intrare pentru un muzeu care nu există legal. "Denumirea de muzeu e dată din proiectul european prin care a fost înfiinţat, nu prin Legea muzeelor. Ca orice obiectiv turistic, acesta funcţionează în baza unui tarif de vizitare", argumentează ea.
Conform raţionamentului directoarei, Muzeul Cetăţii nici n-ar mai trebui acreditat. Acesta funcţionează oricum: cu director fără pregătire de specialitate, căprărie ieftină, meseriaşi prost plătiţi şi venituri din bilete tăiate ca la bâlci. Un model de succes bazat pe economii la maximum, după "metoda Bolojan". Asta, până va descoperi UE pe ce s-au dus banii contribuabililor europeni...
AZIL, NU HOTEL
Cetate cu probleme
Situaţia Muzeului Cetăţii nu este singura problematică din incinta fortificaţiei. Ultimul control, făcut în august de auditorii Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest din Cluj, s-a lăsat cu măsuri drastice. Inspectorii au cerut rezilierea contractului de închiriere semnat anul trecut de Direcţia Patrimoniu cu firma Pod Serv Com, parte a grupului President, care a preluat hotelul din Cetate, pentru că Primăria a încălcat contractul de finanţare. În loc să facă ce a promis, adică un "azil pentru artiştii" care dau spectacole în Cetate, municipalitatea a dat clădirea în chirie, încasând ilegal 6.000 lei pe lună. Acum, oraşul riscă să fie pus să returneze statului atât chiria cât şi cele 3,1 milioane lei primite de la UE pentru amenajarea hotelului. Niciunul din reprezentanţii Primăriei nu îşi asumă schimbarea destinaţiei spaţiului.