Agenția Națională de Integritate (ANI) a reacționat, într-un comunicat transmis joi, după decizia controversată a Curții Constituționale a României (CCR), prin care anulează publicarea declarațiilor de avere și de interese și elimină din conținutul acestora averile deținute de soți și copii.
„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”, transmite ANI.
Potrivit ANI, hotărârea CCR ar putea duce la eliminarea a peste 12 milioane de documente aflate în prezent pe portalul Agenției.
Pentru Hotnews.ro, preşedintele ANI, Florin Ionel Moise, a declarat că decizia Curţii Constiţionale reprezintă un pas înapoi în ce priveşte transparenţa celor care ocupă funcţii publice. „Simpla publicare a declaraţiei de avere şi de interese avea şi rol preventiv de încălcare a principiilor în timpul exercitării unei funcţii publice. Faptul că trebuia să publici anual aceaste declaraţii crea o presiune de a fi în legalitate”, a precizat acesta şeful ANI.
Decizie cu impact major
ANI susține că decizia CCR poate afecta grav procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și progresele României înregistrate în cadrul mecanismelor de monitorizare europene, cum sunt Raportul privind Statul de Drept al Comisiei Europene și evaluările GRECO (Grupul de State împotriva Corupției) al Consiliului Europei.
În sprijinul acestei poziții, ANI citează rapoartele GRECO care au apreciat în mod repetat sistemul românesc de declarare a averilor drept „exemplar” și „solid” din perspectiva transparenței și prevenirii corupției.
Posibil conflict cu obligațiile internaționale
Decizia CCR ar putea intra și în contradicție cu Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC), ratificată de România, care prevede la art. 8 alin. (5) obligația statelor semnatare de a impune agenților publici să declare orice activitate sau bun care poate genera un conflict de interese.
ANI subliniază că sistemele de declarare a averilor sunt recunoscute internațional ca bune practici, fiind implementate în peste 160 de țări, conform unui studiu realizat de Banca Mondială în 2020.
Argumente din jurisprudența CEDO
Agenția atrage atenția și asupra faptului că publicarea declarațiilor nu încalcă dreptul la viață privată, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
În cauza Wypych c. Poloniei (2005), CEDO a constatat că deși declararea averii și publicarea acesteia online reprezintă o ingerință în viața privată, aceasta este justificată, rezonabilă și necesară pentru asigurarea transparenței vieții politice.
Totodată, decizia Karhuvaara și Iltalehti c. Finlandei susține că persoanele publice trebuie să accepte un grad mai mare de intruziune în viața privată, în interesul informării corecte a cetățenilor.
În 2014, CCR spunea că publicarea este „justificată”
ANI precizează că a transmis Curții Constituționale un punct de vedere detaliat privind excepția de neconstituționalitate, semnalând inclusiv impactul asupra angajamentelor internaționale ale României. Tema s-a aflat și pe agenda discuțiilor cu Comisia Europeană în cadrul evaluărilor aferente Mecanismului privind Statul de Drept.
Agenția reamintește și Decizia CCR nr. 309/2014, prin care Curtea considera că publicarea declarațiilor de avere este justificată de scopul legii și se face cu respectarea protecției datelor personale.
„Prevederile au mai fost tratate anterior, astfel că prin Decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că «soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere și de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenției Naționale de Integritate de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declarații se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanții împotriva unor ingerințe arbitrare»” - transmite ANI, citând din decizia de atunci a Curții.
„Publicarea declarațiilor de avere și de interese este un mecanism esențial în arhitectura prevenirii corupției. Eliminarea caracterului lor public ar însemna o deteriorare gravă a transparenței instituționale și o ruptură față de standardele europene și internaționale în materie de integritate publică”, este concluzia transmisă de Agenția Națională de Integritate.
Comunicatul integral trimis de ANI: