Primăria şi-a ridicat în cap cele mai tari firme de telefonie mobilă. Orange, Vodafone, Cosmote şi Telemobil au ameninţat că vor chema municipalitatea în judecată dacă nu renunţă la taxa de antenă introdusă începând din 2013.

"Operatorii se tem că dacă vor plăti taxa în Oradea va merge vestea şi se vor trezi taxaţi în toată ţara", spune viceprimarul Ovidiu Mureşan.

Probleme de principiu

Scandalul antenelor de telefonie a izbucnit în prima jumătate a acestei luni. O delegaţie a Asociaţiei Operatorilor Mobili din România (AOMR), organizaţie ce reuneşte marile firme de telefonie de pe piaţa românească, s-a întâlnit acum două săptămâni cu reprezentanţi ai municipalităţii, cerându-le să facă demersuri pentru anularea taxei de antenă, de 2.000 lei pe an, introdusă începând din 2013.

08 Ovidiu Muresan.jpg"Telefoniştii" s-au arătat deranjaţi mai mult de adoptarea taxei în sine decât de cuantumul ei. "Nu e vorba neapărat de bani, cât de principiu. Firmele se tem că exemplul dat de Oradea va fi urmat şi de alte primării din ţară, fapt care le-ar putea creşte costurile", explică viceprimarul Ovidiu Mureşan (foto), gazda întâlnirii de la Primărie.

La proces!

În apărarea lor, firmele de telefonie au invocat faptul că şi-au stabilit deja bugetele pe anul în curs fără să fi luat în calcul această cheltuială, s-au declarat dispuse să sprijine alte proiecte ale oraşului, dar benevol, fără a accepta o taxă obligatorie, iar ca argument suprem au citat o lege adoptată în octombrie 2012 care le scuteşte de impozite şi taxe pe aceste echipamente.

Reprezentanţii municipalităţii nu s-au arătat însă foarte impresionaţi. Taxa e bătută în cuie, suma a fost trecută în bugetul oraşului, cele 96 de antene de pe raza municipiului au fost inventariate, iar deţinătorii lor au fost somaţi să le declare în vederea taxării. "A rămas să ne mai întâlnim, dar fiecare a plecat cu propria părere. Ei că nu plătesc, noi că nu renunţăm la taxă. Dacă nimeni nu cedează, probabil vom ajunge la proces", zice Mureşan.

Cea mai mică taxă

Reprezentanţii municipalităţii sunt cu atât mai surprinşi de opoziţie cu cât Oradea a impus cea mai mică taxă din ţară. Constanţa taxează antenele cu 3.562 lei pe an, Slatina cu 5.000 lei, iar Mangalia cere 15.000 lei!

08 Eduard Florea_2.jpgBirul pe antenă a fost introdus în baza Codului Fiscal, care permite instituirea de taxe pentru deţinerea echipamentelor destinate obţinerii de venituri. "Ideea a fost să mutăm accentul de pe impozitarea proprietăţilor pe cea a activităţilor. Aşa am taxat notarii şi lichidatorii judiciari, care folosesc bazele de date ale Primăriei, şi la fel luăm în calcul taxarea băncilor", explică Eduard Florea (foto), directorul economic al Primăriei. El orecizează că, pe lângă faptul că sunt aducătoare de venit, instalaţiile de telefonie au o valoare de inventar bine precizată şi trebuie autorizate ca orice alt fel de construcţii.

"Faci bani, plăteşti!"

Convins şi el de temeiul legal al măsurii, primarul Ilie Bolojan nici nu se gândeşte să renunţe la taxarea antenelor. "Ne menţinem punctul de vedere. De vreme ce operatorii de telefonie mobilă fac bani de pe urma antenelor din Oradea, este normal să plătească din acest câştig o taxă tot în Oradea", argumentează edilul.

Primarul crede că în final se va ajunge la o formulă de compromis, cu atât mai mult cu cât un eventual proces înseamnă timp şi bani pierduţi. Pe de o parte municipalitatea ar putea rămâne fără o sursă de venit, mică dar stabilă, iar pe de altă parte companiile de telefonie ar putea pierde chiar "semnalul". Nu de alta, dar Consiliul Local poate decide chiar interzicerea montării de antene pe teritoriul oraşului.

Motive ar fi destule, de la eliminarea scandalurilor dintre operatori şi proprietarii imobilelor pe care şi-au montat antenele, până la reducerea poluării electromagnetice şi îmbunătăţirea aspectului estetic al oraşului. Iar o astfel de soluţie chiar nu ar fi în folosul nimănui...


LEGEA FENECHIU
Anteniştii nu plătesc!

Reunite în AOMR, marile companii de telefonie au obţinut adoptarea Legii 154/2012, care le permite accesul neîngrădit la infrastructura publică în vederea montării de antene şi le permite scutirea de orice taxă de antenă instituită de autorităţile centrale şi locale.

Promovat de un grup de 13 parlamentari format din reprezentanţi ai tuturor partidelor, proiectul a fost susţinut de deputatul liberal Relu Fenechiu, care l-a justificat prin necesitatea sprijinirii companiilor de telecomunicaţii. "Legea urmăreşte să scape bucureştenii şi locuitorii celorlalte mari oraşe de toate cablurile pe care le vedeţi acum pe stâlpi şi care sunt amplasate în cea mai mare parte ilegal", a motivat Fenechiu în plenul Camerei Deputaţilor.