La plecarea din Primărie, Ilie Bolojan şi-a lăsat târnăcopul în birou. Urmaşul său, Florin Birta, expropriază şi dărâmă la fel de hotărât imobilele aflate în calea proiectelor edilitare.

"În 2020, când s-au pregătit lucrările de anul acesta, oraşul a făcut exproprieri de 17,3 milioane lei, cea mai mare sumă de până acum. Pentru 2021 s-au făcut deja exproprieri de 4,2 milioane lei şi, dacă bugetul ne va permite, vom depăşi nivelul de anul trecut", spune Birta. BIHOREANUL a aflat că în schiţa de buget exproprierile figurează cu suma record de 30 milioane lei!

Cifrele "demolatoare" 

Cu despăgubiri de peste 9,3 milioane euro plătite în ultimii 5 ani, Oradea este campioană naţională la exproprieri de case şi terenuri pentru proiecte în interes public. Primele proceduri au fost făcute acum un deceniu, pentru amenajarea şoselei de centură şi a străzii Principatelor Unite de-a lungul malului stâng al Crişului Repede. Apoi, au continuat cu demolări de case pentru parcările din Aleea Călinului, Drumul expres, Aquapark-ul Nymphaea, intrarea la blocurile din strada Oneştilor şi sensul giratoriu de la Podul Centenarului.

Despăgubirile plătite au crescut treptat, ajungând în 2020 la suma record de 17,3 milioane lei. Numai anul trecut s-au făcut 19 exproprieri, pentru stadionul din strada Făgăraşului (5,1 milioane lei), parcarea Spitalului Judeţean (4 milioane lei), reabilitarea Bulevardelor Nufărul - Cantemir (2,1 milioane lei), centura Oşorhei (1,4 milioane lei) ş.a. "Primăria uzează de exproprieri pentru că altfel nu poţi face lucrări. Interesul public primează în faţa celui privat", obişnuia să spună fostul primar Ilie Bolojan. Iar noul primar Birta îl urmează.

O sumă record

Săptămâna trecută, la creionarea bugetului pe 2021, necesarul pentru exproprieri se ridica la 30 milioane lei. În primele două luni din an, municipalitatea a făcut deja 9 exproprieri pentru construirea noului drum de Santău, prin spatele gropii de gunoi, pentru a scoate traficul greu din strada Matei Corvin (286.226 lei), pentru modernizarea străzilor Cântăreţului (96.700 lei), Moviliţei (19.500 lei), Valea Frumoasă (197.000 lei), Ciucaşului (31.500 lei), Dealului (187.000 lei), Drumul Hotarului (82.500 lei).

Cele mai mari sume vor merge pe despăgubirile pentru terenul necesar unui parc în Cartierul Tineretului (700.000 lei), demolarea unui imobil din strada Iosif Vulcan pentru a face loc unei parcări supraetajate (2 milioane lei) şi înlăturarea ultimelor 14 construcţii din proiectul privind reabilitarea Bulevardului Nufărul-Cantemir (3,9 milioane lei).

Dacă vor fi bani, alţi 16 milioane lei vor fi cheltuiţi cu despăgubirea proprietarilor celor 6,4 hectare de teren dintre complexul Lotus şi Parcul Salca, unde Primăria vrea să amenajeze pe bani europeni o grădină publică urbană cu seră, lac şi turn de belvedere. Dacă nu, probabil anul viitor...

Val de procese 

Exproprierile s-au lăsat şi cu procese. Zeci de deţinători ai unor case rămase între blocuri ori ai unor terenuri sau oameni prea bătrâni să se mai mute au contestat procedurile în instanţă. În noiembrie 2020, 9 proprietari din Nufărul au obţinut de la Tribunalul Bihor anularea parţială a Hotărârii Consiliului Local 753/2019 privind coridorul de expropriere. Instanţa a considerat că Primăria a acţionat cu "exces de putere" pentru că a trecut direct la exproprieri, fără să ia întâi în calcul amenajarea parcărilor necesare proiectului pentru modernizarea bulevardelor Nufărul-Cantemir pe amplasamentele libere din zonă.

Primăria a atacat sentinţa la Curtea de Apel, dar şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto), nu îşi face emoţii. Din 27 de expropriaţi din zonă, doar 7 au pornit proces, iar până săptămâna trecută 3 au şi renunţat, în ciuda sentinţei favorabile. "Când şi-au văzut banii în conturi, oamenii n-au mai fost interesaţi să se judece. În fond, nu e niciun confort să ai o casă între blocuri şi sute de vecini să aibă geamurile în curtea ta", zice Popa.

"Nu mai rezistam stresului"

Dar nu e chiar aşa. Adevărul e că orădenii renunţă să mai lupte pentru casele ori terenurile lor fiindcă ajung la capătul puterilor. "Lumea se satură de judecată. Dacă se satură angajaţii Primăriei şi demisionează, cum să nu ne săturăm noi? Am renunţat pentru că nu mai rezistam stresului. Tot ce mai vreau acum este să uit tot ce s-a întâmplat", spune fosta proprietară a unei case din strada Episcop Nicolae Popovici.

La fel gândeşte şi proprietarul unui imobil din calea coridorului de expropriere pentru viitoarea parcare supraetajată de la Spitalul Clinic Judeţean. "Primăria te despăgubeşte cât să nu-ţi merite să te judeci. Decât să bag banii în avocaţi, mai bine plec", spune bărbatul.

De "bună voie" 

De altfel, s-a ajuns inclusiv în situaţia ca, după ce municipalitatea anunţă exproprierea unui amplasament, proprietarii să renunţe singuri la case. Consiliul Local a aprobat joia trecută cumpărarea cu 61.000 euro a unei case din zona Sovata, unde va fi realizat un proiect de regenerare urbană, pentru un parc. "Oamenii şi-au oferit singuri casa spre vânzare, ştiind că urmează exproprieri. Dacă n-ar fi primit un preţ corect, n-ar fi făcut asta", spune primarul Florin Birta (foto).

Lucrurile sunt, însă, mai nuanţate. Potrivit vecinilor, moştenitorii imobilului, aflaţi în străinătate, l-au vândut Primăriei după ce nu l-au putut nicicum valorifica pe piaţă. "Săptămânal venea cineva să cumpere şi cu 90.000 euro, ca să ridice aici un bloc, dar renunţa când afla că Primăria vrea parc şi n-o să primească autorizaţie de construire", explică un vecin. În final, familia a vândut Primăriei la preţul ofertat de un cumpărător care şi-ar fi asumat riscul de a fi expropriat în ideea, improbabilă, că municipalitatea se va răzgândi.

"Să mă lase în pace!" 

Oricum ar fi, pentru majoritatea proprietarilor exproprierea este o traumă. "La 65 de ani, nu am niciun chef să mă mut. Nu mai pot lua lopata în mână ca la 30 de ani, ca să-mi ridic altă casă", spune Nicolae Szavo, proprietarul unei case cu atelier de tinichigerie rămase între blocurile din strada Lisabonei, unde Primăria vrea să demoleze pentru a amenaja o zonă verde. Bărbatul se aşteaptă la deranj şi cheltuieli. "Dacă mă expropriază, nu ştiu ce-o să mă fac. Mobila n-o pot muta altundeva, sculele nu ştiu unde le pot duce... Să mă lase în pace!", zice tinichigiul.

La fel, după o jumătate de secol în care a locuit într-o casă pe strada Grădina cu Fragi, în care şi-au investit economiile trei generaţii, Florica Florea (foto) se gândeşte la mutare cu groază. Primăria îi va demola casa anul acesta, ca să mute aici parcările desfiinţate pentru modernizarea bulevardului Nufărul. "Mi-au oferit pe casă 230.000 euro, preţul din ghidul notarilor, plus încă 30% peste, ceea ce este sub preţul de piaţă. Nici măcar în cartierul Grigorescu n-am găsit casă ca a mea la banii ăştia. Va trebui să mă mut afară din Oradea, dacă vreau ceva la fel, ceea ce la 75 de ani e foarte greu", spune profesoara pensionară.

Prinşi în malaxorul exproprierilor, proprietarii imobilelor aflate în calea proiectelor oraşului îşi văd vieţile date peste cap. Dacă pentru Oradea dezvoltarea reprezintă obiectivul principal, pentru ei este cel mai rău lucru care s-a putut întâmpla...

TOT MAI MULT(E). Valoarea exproprierilor de terenuri şi case făcute în Oradea a crescut anual:

2017 – 6.711. 964 lei

2018 – 5.887.148 lei

2019 – 11.124.573 lei

2020 – 17.333.645 lei

SE SCHIMBĂ LEGEA!
Despăgubiri mai mari

Sesizat de persoane nemulţumite, deputatul UDMR Szabó Ödön (foto) a propus Parlamentului amendarea Legii 255/2010 privind exproprierile, teoretic fără a împiedica aceste proceduri, dar crescând valoarea despăgubirilor, ceea ce va avea, practic, acelaşi rezultat.

La stabilirea despăgubirii, expropriatorul va trebui să ţină cont inclusiv de costurile de relocare, de cheltuielile pentru achiziţionarea unui bun echivalent, de pierderile suferite prin perturbarea afacerilor în cazul spaţiilor comerciale şi de pierderea ca valoare de piaţă a părţii de teren neexpropriate. În plus, expropriaţii vor trebui despăgubiţi şi pentru valoarea sentimentală a imobilului, cu un supliment de 20% dacă au locuit în imobil până la 25 de ani, de 30% pentru o şedere între 25-50 de ani şi de 50% dacă imobilul a fost locuit de proprietar mai mult de 50 de ani.

"Proiectul a fost adoptat în Senat şi a intrat de două ori în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Sper să primim raportul cât mai repede şi să intre la votul final. În mod normal ar trebui adoptat în actuala sesiune parlamentară", spune Szabó. Desigur, dacă şi ceilalţi parlamentari îl vor susţine...