Vestea bună este că în 2014 municipalitatea a finalizat procedurile de atribuire a tuturor lucrărilor finanţate din fonduri europene. Vestea rea e că are doar un an ca să le termine.

Reprezentanţii municipalităţii leagă cele mai mari reuşite şi nereuşite ale anului trecut de implementarea proiectelor europene. "În 2015 se va lucra în paralel la reabilitarea Pieţei Unirii, a Podului Ferdinand şi la construcţia parcării subterane din strada Independenţei. Lucrările ar fi trebuit însă începute mai repede", spune primarul Ilie Bolojan.

Să tragem linie!

05_Ilie_Bolojan_bihoreanul_3.jpg2014 a fost anul amânărilor. Indiferent că a fost vorba de refacerea proiectelor prost întocmite sau de prelungirea licitaţiilor, marile proiecte europene ale oraşului au fost "împinse" pe 2015. Lucrări precum construirea noului CET pe gaz, a Aquapark-ului sau a drumului rapid dintre podurile Dragoş Vodă şi Theodor Neş vor avea loc abia anul acesta. Dată fiind complexitatea licitaţiilor, primarul Ilie Bolojan (foto) consideră finalizarea acestora cea mai mare realizare din 2014. "Am încheiat procedurile de achiziţie la toate proiectele europene, ceea ce înseamnă că avem mari şanse să încheiem lucrările în 2015", spune edilul.

Municipalitatea are în implementare proiecte de 200 milioane euro, de patru ori bugetul oraşului. Lucrările care vor depăşi termenul limită vor trebui suportate din bugetul local. "Cea mai mare nerealizare din 2014 este că avem întârzieri la multe proiecte", recunoaşte Bolojan.

Reuşite şi nereuşite

Concret, Marius Moş, şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, trece la reuşite reabilitarea pe bani europeni a blocurilor operatorii ale spitalelor Judeţean şi Municipal, în valoare de 4 milioane euro, şi la nereuşite blocarea lucrărilor la Pasajul Vulturul Negru. La un an şi jumătate de la refuzul de a recepţiona lucrările făcute de mântuială, municipalitatea nu a decis dacă şi cum va înlocui firma Marconst. "Rămâne să găsim o soluţie în 2015", spune Moş.

La rândul său, directorul tehnic Mircea Ghitea nominalizează la realizări demararea lucrărilor la pasajele supraterane care vor trece şoseaua de centură peste DN 76 şi DN 79 spre Beiuş şi Arad. Finanţate cu bani europeni, ambele lucrări, în valoare de 36 milioane lei, vor trebui predate până la sfârşitul anului. O nerealizare este, în schimb, întârzierea reabilitării podului Ferdinand.

"N-am atras nici un investitor!"

Om al cifrelor, city-managerul Eduard Florea consideră o reuşită faptul că municipalitatea şi-a menţinut standardul Fitch de localitate cu "grad scăzut de risc investiţional" şi că a reuşit diminuarea datoriei publice de la 63 la 60 milioane euro. Are însă şi nereuşite: "Anul trecut n-am atras nici un investitor mare".

Dacă Administraţia Imobiliară Oradea şi Administraţia Domeniului Public, gestionare ale bunurilor oraşului, se laudă doar cu realizări, cum ar fi amenajarea Parcului Salca sau construirea parcării supraetajate din spatele Palatului de Justiţie, celelalte societăţi municipale se confruntă şi cu bune, şi cu rele.

Astfel, OTL care operează din 2014 şi în comunele limitrofe, a construit în Nufărul o autogară pentru navetişti, dar nu a reuşit încă să înlocuiască şinele de tramvai care provoacă zgomot şi vibraţii în Piaţa Independenţei. "Vom încerca să ne sincronizăm cu lucrările la Piaţa Unirii", spune directorul Csuzi Istvan.

CET pe profit şi... pe închidere

Compania de Apă Oradea a economisit 22 milioane euro la licitarea lucrărilor din proiectul Aparegio, bani pe care îi foloseşte la extinderea reţelelor în Oradea şi în mai multe localităţi bihorene. În schimb, s-a încurcat în lucrările de aducţiune a apei pentru oraşul Beiuş la marginea comunei Finiş, pentru că nu a primit aviz de spargere a asfaltului. Şi nici nu ştie cum îl va obţine!

Într-o situaţie similară se află societatea Termoficare. Prin înlocuirea, pe bani europeni, a magistralelor I şi III, societatea şi-a înjumătăţit, la 150 de tone pe oră, cantitatea de apă de adaos pompată în conducte pentru a suplini pierderile de pe reţea. În schimb, s-a îngropat în reparaţii. "Numărul avariilor s-a triplat, la peste 80 pe lună", spune directorul Mihai Cabai.

Cea mai mare reuşită a Electrocentrale, aflată în insolvenţă, este că a încheiat anul cu un profit de 9 milioane lei. Cea mai mare nereuşită e că ar putea fi pentru ultima dată! "Ministerul Mediului a refuzat să prelungească funcţionarea pe cărbune a CET-ului până la finalizarea noii centrale pe gaz", spune administratorul special Stănel Necula. Altfel spus, Garda de Mediu poate pune oricând lacăt pe cazanele centralei "neconform" de poluantă. Iar "realizare" mai mare nu îi trebuie Oradiei în 2015...