La sfârşitul lui 2020 bihorenii au ales o nouă conducere, care în 2021 a pus pe masă proiecte cum judeţul n-a mai avut niciodată, iar în 2022 a rezolvat partea lor birocratică şi a început lucrul efectiv la unele dintre ele. Aşa că în 2023 urmează să apară primele rezultate.
După ce anul trecut şi-a dublat bugetul pentru dezvoltare de la 71,5 la 140,7 milioane lei, pentru cel în curs Consiliul Judeţean a planificat investiţii record, de aproape un miliard de lei. BIHOREANUL vă arată ce obiective vor fi date în folosinţă în 2023, dar şi pentru care dintre noile proiecte vor începe lucrările.
"Moştenire" închisă
CJ Bihor a anunţat pentru 2023 un buget de 1,35 miliarde lei, din care 977 milioane pentru investiţii, ce urmează să fie adoptat miercurea aceasta. Mai bine de două treimi - 715,91 milioane lei - provin din fonduri nerambursabile.
O mică parte va fi cheltuită pentru finalizarea ultimelor proiecte preluate de la precedenta administraţie. "Până în vară le vom închide pe toate", spune preşedintele Ilie Bolojan (foto). Este vorba despre proiectul strategic pe sănătate (8,5 milioane euro), pentru construirea a două centre medicale de urgenţă în Padiş şi Stâna de Vale, precum şi realizarea unui sistem de telemedicină ce leagă spitalele din Beiuş, Aleşd, Marghita şi Salonta de Judeţeanul din Oradea.
Din aceeaşi categorie mai fac parte cele 7 bazine de înot predate deja primăriilor Săcueni, Nucet, Salonta, Valea lui Mihai, Beiuş, Marghita şi Ştei (47,9 milioane lei), reabilitarea cabanei Vadu Crişului (2,7 milioane lei), modernizarea Drumului Apusenilor (146,6 milioane lei), adică a DJ 764A Beiuş - Stâna de Vale şi DJ 108K Stâna de Vale - Coada Lacului, plus transformarea fostei case de cultură din Velenţa în centru multifuncţional cu 160 de locuri (2,8 milioane lei).
De la poduri la drumuri
Dacă din economiile făcute în 2020 prin reduceri de personal, CJ Bihor a construit în 2021 un pod nou peste Crişul Repede în Bulz (5,08 milioane lei), iar în 2022 a refăcut 6 poduri pe DJ 762 Leş - limita cu judeţul Arad (5,83 milioane lei), tot anul trecut a demarat, din fonduri proprii, modernizarea DJ 795 Salonta - Tinca (86 milioane lei) şi, din PNRR, reabilitarea fostei Policlinici Mari din Oradea (29,56 milioane lei).
Toate acestea par, însă, minore pe lângă proiectele noilor investiţii. Două dintre ele, la care lucrările au început anul trecut - centurile Aleşd (5,8 km, în valoare de 74,87 milioane lei) şi Sânmartin (5,75 km, 177,23 milioane lei) - trebuie date în folosinţă până în septembrie. Sursa de finanţare este Programul Operaţional Infrastructură Mare, la fel ca pentru centura Beiuş (7,33 km, 269,46 milioane lei), "împotmolită" în contestaţii depuse de firme participante la licitaţie, aşa că lucrările vor începe abia anul acesta, pentru a fi încheiate în 18 luni.
Tot anul acesta vor începe, cu finanţare din Programul Operaţional Regional, lucrările la trei noi drumuri din Zona Metropolitană, ce vor lega de Oradea localităţile Oşorhei, Sântandrei şi Nojorid (în total 19,2 km, plus reabilitarea a 12,7 km din DJ 767E Oşorhei-Copăcel, valoare 192,66 milioane lei) şi, de asemenea, va fi stabilit constructorul pentru centura Paleu - Biharia (5,6 km, valoare 114,04 milioane lei).
Contracronometru
Tot din POR vin banii pentru reţeaua de parcuri industriale din Beiuş, Aleşd, Ştei şi Marghita, (primele trei fiind deja licitate, pentru 69,28 milioane lei, ca să fie gata în 8 luni după finalizarea, în primăvară, a licitaţiei), iar din Programul Ro-Hu pentru construirea Centrului Cultural Multifuncţional din Oradea (estimat la 6 milioane euro), aflat şi el în licitaţie.
De asemenea, din POIM vor mai fi finanţate cele trei proiecte ale Aeroportului, pentru creşterea siguranţei prin realizarea unei împrejmuiri cu senzori şi a unui drum perimetral pentru vehiculele de intervenţie (72,27 milioane lei), extinderea pistei şi a platformelor de debarcare-îmbarcare (132,78 milioane) şi a terminalului pentru pasageri (212,84 milioane), lucrările trebuind finalizate până în decembrie. O valoare mai mică (64,27 milioane lei) au alte trei proiecte pe POIM, pentru îmbunătăţirea infrastructurii de vizitare a unor obiective din arii naturale protejate (în zonele Auşeu, Şinteu, Şuncuiuş, Vadu Crişului şi Dobreşti).
Cel mai ambiţios proiect al CJ Bihor, asumat împreună cu CJ Arad şi primăriile orădeană şi arădeană, este însă cel al Drumului Expres dintre cele două municipii (120 km, plus peste 20 km de drumuri de legătură cu Salonta şi cu un nou punct de trecere a frontierei), cu finanţare din POIM şi Programul Operaţional Sectorial Transporturi (10,71 miliarde lei), pentru care constructorii urmează să fie stabiliţi în toamnă, lucrările trebuind finalizate în 3 ani.
"Cea mai mare provocare este viteza derulării proiectelor, pentru a nu pierde finanţările nerambursabile", spune Ilie Bolojan. Aşa că 2023 va fi un an al vitezei...