Aoleu, ce mai muzeu: Care sunt argumentele pro şi contra mutării Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate

Lansată ca idee în urmă cu un an şi reluată concret acum două săptămâni de primarul Ilie Bolojan şi preşedintele Consiliului Judeţean Cornel Popa, ideea mutării Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate a declanşat o furtună.

Tabăra muzeografilor, în frunte cu directorul Aurel Chiriac, a protestat vehement, Uniunea Artiştilor Plastici a lansat pe internet o petiţie care a strâns peste 1.500 de semnături, iar politicieni de toate culorile s-au pronunţat contra. De cealaltă parte, Bolojan nu pare impresionat. "Dacă dau ei banii pentru finalizarea lucrărilor de la Garnizoană şi pentru întreţinerea Muzeului, n-au decât să facă ce vor, dar dacă toacă banii şi aşa puţini ai bihorenilor, să tacă", spune primarul.

Bolojan şi restul lumii!

Bolojan a aruncat bomba, într-o declaraţie de presă, după care a plecat în delegaţie. "Încasările Muzeului pe un an nu asigură costurile curentului electric pe o singură lună", a spus edilul. Concluzia? Singura soluţie pentru scăderea costurilor de întreţinere a Muzeului ar fi mutarea sa în Cetate, nu în fosta clădire a Garnizoanei. Spaţiul mai mic ar fi mai uşor de întreţinut, iar fortificaţia ar câştiga la atractivitate. 

Ieşirea primarului i-a enervat la culme pe muzeografi. Trecând peste preşedintele CJ, Cornel Popa, care i-a cerut să nu iasă public, directorul Muzeului, Aurel Chiriac (foto), a trimis presei un punct de vedere de 5 pagini în care susţine teza păstrării instituţiei în Garnizoană. Directorul spune că anul trecut, cu numai şase săli vizitabile, instituţia a încasat circa 736.000 lei, adică 9,5% din buget, achitând fără probleme factura de curent. "E limpede că atunci când Muzeul va funcţiona în Garnizoană, veniturile vor fi altele. De pildă, preţurile noi ale biletelor nu vor fi 2 şi 4 lei, ci dublu", a spus directorul.

Chiriac a adăugat că "în Cetate sunt probleme de igrasie, de microclimat, dar şi de lipsă de spaţiu pentru expunere, depozite, laboratoare de conservare şi restaurare, inclusiv de securitate a patrimoniului". A subliniat de asemenea că, renovată în proporţie de 85% fosta Garnizoană a fost pregătită la standarde europene, în urma unei investiţii de 16 milioane euro, în vreme ce spaţiul din Cetate e nu doar nepotrivit, ci şi prea mic. Cei 5.900 metri pătraţi din Palatul Princiar al Cetăţii sunt insuficienţi de vreme ce Muzeul se întindea înainte, în Palatul Baroc, pe 10.400 mp, a arătat Chiriac.

"Nu vrem în Cetate!"

Muzeografilor li s-au alăturat reprezetanţii Uniunii Artiştilor Plastici, care au lansat online în română, maghiară şi engleză, petiţia "Salvaţi Muzeul Ţării Crişurilor". Semnatarii susţin că Ministerul Culturii a dat Consiliului Judeţean clădirea fostei Garnizoane cu destinaţia de muzeu, deci aceasta trebuie păstrată, iar cele 18 milioane euro investite în Cetate au fost alocate cu destinaţii precise care nu pot fi schimbate, pentru că finanţatorul va cere returnarea banilor.

Protestatarilor li s-au mai raliat senatorul UDMR Rozalia Biro şi consilierul local PDL Cristian Puşcaş, care a spus că "rocada" ar costa bugetul local şi judeţean pe puţin un milion de euro, bani pe care nici oraşul şi nici judeţul nu îi are, anunţând totodată că opoziţia locală, adică PDL, va încerca să blocheze proiectul în CJ, împreună cu UDMR.

O groază de "contre"

Printre argumentele împotriva relocării se mai numără faptul că Palatul Princiar are încăperi mici, cu arcade, fapt pentru care aici nu se pot expune tablouri sau obiecte mari. De asemenea,  fortificaţia nu are o sală pentru tezaur conform normativelor, iar imobilul - fiind monument naţional de categoria A - nu poate suferi modificări, deci nu se vor putea pune gratii la geamuri pentru protejarea patrimoniului, cum cere legea.

Necunoscute profanilor, există însă cauze mult mai serioase care pot periclita proiectul. Reamenajată cu fonduri UE, Cetatea nu poate fi modificată oricum. Înainte de semnarea contractului de finanţare, municipalitatea s-a angajat "să menţină proprietatea facilităţilor construite / modernizate / reabilitate şi natura activităţii pentru care s-a acordat finanţarea, pe o perioadă de cel puţin 5 ani după finalizare". Deci, modificarea proiectului ar fi o încălcare a promisiunii făcute.

"Jos mistria!"

În plus, reproiectarea astfel încât Cetatea să poată găzdui Muzeul va determina suspendarea lucrărilor în pragul finalizării lor. Firma Constructorul Sălard, care a finalizat 85% din lucrările pentru reabilitarea corpurilor din curtea Cetăţii şi 50% din reabilitarea Palatului Princiar, va lăsa mistria jos. Iar un proiect nou înseamnă o lucrare nouă, deci şi o licitaţie nouă!

Dacă se ia în calcul că reproiectarea Pieţei Unirii a durat un an, se poate estima că reamenajarea spaţiilor din Cetate pentru a găzdui Muzeul ar putea fi licitată abia în martie anul viitor, iar dacă procedura mai e şi contestată lucrările ar putea începe abia în vara lui 2015. Or, având în vedere volumul de muncă, e greu de crezut că noul constuctor va închide şantierul la timp, în decembrie 2015. Iar depăşirea termenului limită înseamnă în cel mai bun caz că Primăria va plăti din bugetul local lucrările încă nedecontate, iar în cel mai rău că va returna toţi banii!

Greu de trecut

Visul primarului Ilie Bolojan de a vedea Muzeul în Cetate este departe de realitate. "La ce scandal a ieşit, e greu de crezut că vom reuşi să trecem acest proiect prin Consiliul Judeţean", recunoaşte preşedintele Cornel Popa (foto). Şi chiar dacă liberalii ar găsi între consilierii UDMR, PSD şi PDL votanţi, e greu de crezut că proiectul va şi fi avizat.

Conform legii, pentru ca Muzeul să poată fi mutat în altă locaţie, proprietarul are nevoie de avizul Ministerului Culturii, iar acesta este condus de udemeristul Kelemen Hunor. Or, UDMR Bihor se opune din răsputeri relocării. Cetatea este un simbol al maghiarimii, unde catrinţele ardeleneşti nu au ce căuta, la fel nici orice dovadă a prezenţei româneşti pe aceste meleaguri.

Termen: până la Paşti!

Obişnuit să trateze lucrurile în forţă, primarul Ilie Bolojan ţine totuşi cu dinţii de proiect. "E adevărat, va trebui să ne hotărâm până la Paşti dacă mutăm Muzeul sau nu, pentru că altfel nu va mai exista timp pentru refacerea proiectului şi licitarea lucrărilor, dar eu spun că se poate", zice edilul.

Bolojan spune că nu există niciun risc ca municipalitatea să piardă finanţarea europeană din cauza schimbării. La fel crede şi Marcel Boloş, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Vest. "Nu se pune problema să pierdem banii pentru Cetate fiindcă am schimba destinaţia spaţiilor, deoarece funcţiunile de muzeu şi galerie de artă au existat şi înainte în proiect. Acum nu facem decât să le extindem şi în alte spaţii", zice Boloş.

Printre spaţiile peste care s-ar extinde muzeul se numără şi cele rezervate ONG-urilor. "Cetatea va trebui să se susţină financiar la terminarea lucrărilor, fapt pentru care vom lua din spaţiul alocat ONG-urilor, pe care tot Primăria le ţine, ceea ce nu e normal", spune primarul.

Din Prefectură, parchete...

În ce priveşte schimbarea destinaţiei clădirii Garnizoanei, Bolojan nu vede nicio problemă în faptul că aceasta a fost cedată judeţului cu destinaţie de muzeu şi ar putea deveni Palat Administrativ. "Clădirea va avea tot o destinaţie publică. Se discută cu Secretarul General al Guvernului, se dă o Hotărâre de Guvern şi gata!", o taie primarul.

În viziunea edilului, clădirea Garnizoanei ar putea găzdui Consiliul Judeţean, Prefectura şi toate instituţiile deconcentrate care stau acum prin oraş plătind chirii, cum ar fi Direcţia de Evidenţă a Persoanelor, Instituţia Arhitectului Şef, ITRSV, în vreme ce Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare chiar s-a mutat din Oradea în Nojorid. Odată eliberată, clădirea Prefecturii din Parcul Traian ar putea deveni tot un soi de Palat de Justiţie, dar pentru parchete. Doar muzeul nu va mai avea palat...

... din Muzeu, "muzeuţ"

Ilie Bolojan are planuri de restructurare a Muzeului prin desfiinţarea secţiei de ştiinţe naturale. "Grădina Zoologică e cea mai bună secţie de ştiinţe naturale. Cine vrea să vadă crocodili, să meargă acolo! Nu are niciun sens să dăm 1.000 de euro pe nu ştiu ce peşte, aşa cum apare în proiectul Muzeului". O soartă similară ar avea şi biblioteca Muzeului, pe considerentul că judeţul are deja una nouă, plus alte secţii şi departamente fără căutare la public.

"Să nu se teamă domnul Chiriac că nu va încăpea în Cetate", zice edilul cu subînţeles. Primarul spune că muzeul are destul spaţiu, chiar dacă nu s-ar mai lăfăi ca la Garnizoană, unde există săli uriaşe, şi de 1.000 mp, un birou pregătit deja pentru directorul Aurel Chiriac, întins cât un aprtament de lux, şi în plus s-au construit cinci garsoniere pentru oaspeţi, iar în beci s-au amenajat bazine pentru aligatori.

Bolojan susţine că nici ideea spaţiului nepotrivit din Palatul Princiar nu stă în picioare. "Pentru obiectele de patrimoniu avem încăperi, mai mici, dar potrivite, iar pentru tablouri există galeria de artă din Cetate. Să nu ne spună nimeni că mediul este nepotrivit. Arhivele au stat aici 200 de ani şi nu am auzit să fi fost probleme", argumentează primarul.

Din păcate, ca de atâtea alte dăţi, în absenţa unor studii temeinice făcute din timp, răspunsul corect la dilema legată de Muzeu îl vom afla mult prea târziu. Când răul - sau poate binele - va fi fost deja făcut...

BLOCAJ
Contract în impas

Adjudecate de firma Selina în 2008, lucrările pentru reabilitarea clădirii Garnizoanei au înghiţit până acum circa 10 milioane euro, fiind realizate în proporţie de 85%. Amenajările s-au blocat în 2010, după un conflict între fostul preşedinte CJ Radu Ţîrle (foto) şi patronul Selinei, Beniamin Rus. Războiul îşi face efectele inclusiv în mandatul actualului şef al CJ, Cornel Popa. Întrucât contractul a expirat pe vremea lui Ţîrle, iar Popa nu a găsit o formulă pentru continuarea lucrărilor, fie prin prelungirea lui, fie prin alegerea unei alte firme care să încheie ce-a mai rămas de făcut, proiectul stagnează de mai bine de un an.

Potrivit constructorilor de la Selina, reamenajarea clădirii în această fază pentru a deveni Palat Administrativ ar costa circa un milion de euro şi ar putea fi terminată în trei luni. Clădirea are săli uriaşe, patru lifturi, rampă pentru persoanele cu handicap şi alte facilităţi, plus o parcare ideală pentru armatele de funcţionari şi pentru cetăţenii care au treabă la instituţiile judeţene, şi care nu va fi niciodată umplută de vizitatori ai Muzeului.