Românii pot sta liniștiți: Uniunea Europeană nu impune demolarea a 1,2 milioane de baraje de pe continent, arată Administrația Națională Apele Române, într-un comunicat menit să lămurească o dezinformare apărută în spațiul public.
Potrivit instituției, România n-a primit nicio instrucțiune sau sarcină de demolare, dezafectare sau golire a barajelor.
„În spațiul public sunt vehiculate informații potrivit cărora o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente în Europa. Subliniem ferm că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanță națională”, se arată într-un comunicat transmis joi de Apele Române.
În realitate, Europa nici nu are atât de multe baraje, iar dezafectarea - nu impusă, ci recomandată de UE - vizează lucrări hidrotehnice minore, vechi și degradate.
Mai precis, conform datelor Comisiei internaționale a marilor baraje, în Europa există circa 5.000 de baraje mari, dar mult mai multe lucrări hidrotehnice mici de barieră în apă, precum praguri transversale pe cursuri de apă, stăvilare, podețe și praguri de fund, amenajări piscicole.
„Aceste structuri au, de regulă, înălțimi reduse, nu asigură folosințe și nu sunt baraje, indiferent de categoria de importanţă. În cele mai multe situații, soluțiile promovate vizează adaptarea constructivă, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru pești, iar demolarea se referă numai la acele mici praguri degradate sau care şi-au consumat durata de viaţă utilă, fiind propuse alte soluţii moderne care să îmbunătăţească condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei”, se arată în comunicatul Apelor Române.
În România, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de mai mică importanță. Totodată, Hidroelectrica are în grijă alte 99 de baraje mari răspândite în țară, iar alte peste 1.500, de mici dimensiuni și de importanță locală, aparțin autorităților locale, societăților comerciale sau persoanelor fizice, realizate în special pentru piscicultură şi agrement.
„Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepționale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române, conform legislației naționale, având la bază justificări argumentate de specialişti şi experţi, unii de talie internaţională. Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate”, a mai transmis ANAR.
În final, ANAR reconfirmă că „nu există nicio obligație europeană de demolare a vreunui baraj din România”, iar așa-zisele directive europene sunt, de fapt, recomandări care vizează bariere acvatice minore, degradate sau cu durata de viață depășită, care afectează regimul natural de curgere al râurilor şi pot periclita populaţia, ecosistemele naturale şi alţi factori de mediu.