Trei proiecte pentru înființarea unor rețele de gaz în tot atâtea zone din Bihor, însumând aproape 390 kilometri de conducte construite după mai mulți ani de încurcături birocratice, vor fi date în funcțiune la finele acestui an, spune președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan.

De ele vor beneficia 11.400 de locuitori din Nojorid, Oșorhei și Paleu, din Aleșd, Tileagd, Țețchea și Aștileu, respectiv din Rieni, Buntești, Drăgănești, Lazuri de Beiuș și Pietroasa.

„În noiembrie”

Rețelele de gaz realizate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ADI Gaz Bihor Sud în comunele Rieni, Buntești, Drăgănești, Lazuri de Beiuș și Pietroasa, precum și cele realizate de asocierea dintre orașul Aleșd cu comunele Tileagd, Țețchea și Aștileu vor fi gata „undeva în luna noiembrie a acestui an”, a anunțat președintele CJ Bihor, Mircea Mălan (foto), într-o conferință de presă susținută marți împreună cu directorul general al companiei naționale Transgaz, Ion Sterian, pentru a prezenta strategia de dezvoltare a magistralelor de gaz din județului Bihor prin extinderea lor de la 263 la 335,7 kilometri până la finele anului viitor.

Cu toate că subiectul nu era pe agenda celor doi oficiali, BIHOREANUL l-a întrebat pe șeful administrației județene despre cele două proiecte, ale primăriilor bihorene mai sus enumerate, dar și despre cel al asocierii dintre primăriile Nojorid, Oșorhei și Paleu, în condițiile în care toate cele trei proiecte trebuiau finalizate, unele la începutul acestui an, celelalte chiar și în 2024.

Mai greu cu banii de la UE

Lucrările pentru înființarea rețelei de gaz din Aleșd, Tileagd, Țețchea și Aștileu, în valoare de 88,079 milioane lei, vizează realizarea a 134 kilometri de conducte și a 4.400 branșamente, fiind finanțate prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny, și trebuiau finalizate în luna ianuarie a acestui an.

O situație mai complicată au celelalte două proiecte, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare încheiat în 2024. Proiectul ADI Gaz Bihor, al comunelor Rieni, Buntești, Drăgănești, Lazuri de Beiuș și Pietroasa (în valoare de 66,35 milioane lei, pentru realizarea a 115 km de conducte și 3.300 branșamente) și cel al asocierii dintre comunele Nojorid, Oșorhei și Paleu (în valoare de 78,312 milioane lei, pentru 135,43 km de rețele și 3.722 racorduri) au fost aprobate târziu de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sub mandatul ministrului Cristian Ghinea, iar lucrările nu au putut fi decontate integral din banii europeni.

Așa cum BIHOREANUL a mai scris, abia în această primăvară Guvernul Bolojan a deblocat impasul, adoptând OUG 9/2026, care permite plata lucrărilor executate atât pentru aceste două proiecte din Bihor, cât și pentru altele 16 din țară aflate în aceeași situație, din bani de la Administrația Fondului de Mediu.

Cu banii s-a rezolvat, acum e birocrația

Chiar dacă problema plății lucrărilor către firmele care le-au executat a fost rezolvată, în ce privește proiectul rețelelor din Nojorid, Oșorhei și Paleu mai trebuie soluționate și chestiuni birocratice, a arătat președintele CJ Bihor.

„Lucrările sunt finalizate în proporție de 100%, dar pe aproximativ 2,5 km s-au făcut în afara terenurilor care erau inițial prevăzute în proiect. Ca urmare, trebuie obținută o autorizație de intrare în legalitate, și acum s-a depus cererea la instituția arhitectului șef. Vom elibera certificat de urbanism într-o zi sau două, urmând să se obțină autorizația de construire, se va face o expertiză de către constructor și cu toate aceste documente, cu cartea tehnică a construcției, odată finalizate, se va depune de către operatorul Distrigaz cererea de emitere a autorizației de înființare a rețelei respective la ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Energie). Când și această autorizație se obține, practic se poate pune în folosință. Mie mi s-a spus de către managerul proiectului, că în noiembrie vom avea obținută această autorizație de înființare”, a spus Mircea Mălan.

În consecință, a adăugat acesta, din „noiembrie, decembrie urmează să avem gaz pe conducte la toate cele trei proiecte, însă e de făcut o nuanță. Aceste termene nu depind de Consiliul Județean. Consiliul Județean se implică fără a avea niciun fel de raport juridic cu cei implicați, decât sprijinul pe care noi l-am acordat atât financiar cât și pe parte tehnică, dar mă implic pentru a face ca aceste proiecte să ajungă realitate cât mai repede posibil”.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!