.jpg "SE USUCĂ. Recolta de porumb riscă să fie calamitată, la fel ca anul trecut. „Nu a plouat cum trebuie de luni de zile. Planta acum are mai mare nevoie de apă ca să se dezvolte”, spune fermierul Dan Corbuț")
În plină vară, când totul ar trebui să fie verde, plantele se usucă văzând cu ochii. Parcurile orădene sunt arse, culturile agricole plantate în primăvară se chircesc sub arșiță, iar primăriile din județ încep să introducă restricții la consumul de apă.
„Cele mai afectate sunt localitățile de câmpie din zona de graniță. Dacă nu se oprește risipa, în următoarele săptămâni localnicii vor rămâne fără apă la robinete”, avertizează directorul Administrației Bazinale de Apă Crișuri, Pásztor Sándor.
Pământul fără apă
Întâi a fost o perioadă de secetă, apoi au venit înghețurile târzii de vară, după care a lovit canicula, cu 38 de grade la umbră. În Oradea, uscăciunea s-a întins rapid. Săptămâna trecută, zonele verzi din parcurile Barcăului, Magnoliei și Salca, abia amenajate, erau deja galben-pai. În cartiere, zonele verzi s-au uscat după ce nu a mai plouat cum trebuie de câteva luni.
„Solul are nevoie lunar de 200-300 de litri de apă pe metru pătrat. Precipitațiile anterioare au asigurat doar 10% din necesar, iar săptămânile viitoare, conform prognozei, nu va ploua nici atât”, avertizează directorul adjunct al Direcției Agricole Bihor, Francisc Ștefan (foto).
Arșița, care tinde să se permanentizeze, a făcut ca apa, și așa puțină, să dispară din sol. „Plantele rezistă tot mai greu stresului termic și riscă să se usuce”, spune Ștefan.
Sete mare!
Fiecare metru pătrat de teren lipsit de instalații de stropire a fost pârjolit. Pe arșiță, pământul se usucă în câteva ore, iar vegetația în două zile. „Nu ne mai putem baza pe ploi. Toate parcurile vor trebui irigate”, spune primarul Florin Birta (foto).
În iulie vor intra în reabilitare parcurile Libertății, 22 Decembrie, I.C. Brătianu și 1 Decembrie, toate cu instalații de irigare. Nici asta nu e o soluție garantată, pentru că și parcuri irigate cum ar fi Barcăului și Magnoliei sunt în cea mai mare parte uscate. „În Barcăului, instalația de irigare se strică, căci în timpul avariilor dese ale rețelei electrice se ard pompele, iar în Magnoliei, unde căminul de vizitare a fost proiectat fără gură de aerisire, se face condens și cade instalația electrică. Pe viitor vom încerca să montăm în parcuri instalații electrice pe baterii”, explică directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiș.
„Nu curge picătură de apă”
În lipsa ploilor, resursa de apă din sol s-a redus. De exemplu, satul Vintere, din comuna Holod, a rămas pe uscat. „De două săptămâni nu curge picătură de apă la rețea”, reclamă o localnică. Situată deasupra rețelei, care funcționează gravitațional, mai bine de jumătate din localitate nu mai primește apă. „Vrem să cumpărăm pompe”, spune primarul Sandu Săsăran (foto).
Numai că sursele de apă ale localității au secat. „Un foraj dat în funcțiune acum 3 ani cu un debit de 15 litri pe secundă dă acum doar 3 litri, altul, pornit cu 5 luni în urmă, cu un debit de 1,8 litri pe secundă, nu mai dă acum nici 0,3 litri”. Primăria a testat varianta unei aducțiuni noi din râul Holod, dar degeaba. Și aici debitul este la limită. „Nu mai «duce» alți consumatori”, spune primarul.
Șeful ABA Crișuri, Pásztor Sándor, spune că situația din Vintere nu este unică. „Cele mai afectate sunt zonele de câmpie, dinspre graniță, departe de cursurile de apă”, spune el. ABA a somat deja primarii localităților din Câmpia de Vest și Valea Ierului, cele mai afectate, să împiedice folosirea apei din rețea la stropirea grădinilor, pentru a proteja resursa din subteran. „Dacă nu se iau măsuri, într-o lună vor apărea probleme”, avertizează directorul.
O săptămână critică
Agricultura este deja afectată. După înghețurile târzii de la începutul lunii aprilie, când pomii fructiferi timpurii și-au pierdut florile, pe arșiță au înflorit la loc. „Unii cireși, pruni și meri au înflorit. Asta consumă resursele, pomul se îmbolnăvește ușor, fructele nu sunt viabile și se compromite înflorirea de anul viitor”, spune un fermier din zona Satu Nou.
Până la anul, însă, agricultorii își fac griji pentru producția din 2025. Dacă la rapiță și orz, în curs de recoltare, fermierii estimează producții de circa 3 tone și, respectiv, 6 tone la hectar, ceea ce este peste medie, la porumb și floarea soarelui se anunță catastrofă. „Avem nevoie de precipitații în următoarea săptămână. Altfel porumbul se va usca”, spune fermierul bihorean Dan Corbuț (foto).
Anul trecut, seceta și canicula prelungită au pârjolit numai în Bihor circa 60.000 hectare de terenuri agricole, cele mai afectate fiind localitățile din Câmpia Crișurilor, cu zonele Cefa, Salonta, Ciumeghiu și Avram Iancu. Anul acesta, situația amenință să se repete.
REZERVA
150 milioane mc de apă a fost adunată ca rezervă în barajele de pe Crișul Repede
