Premierul din Capitală nu are cum cunoaşte mai bine problemele orădenilor decât primarul de Oradea. Aceeaşi situaţie e valabilă la nivel de judeţ şi apoi de regiune. Şi totuşi, alegătorii aşteaptă în continuare soluţii de la Bucureşti!

Un orădean spune că aceste speranţe deşarte ar trebui să înceteze şi are chiar soluţia. "Oamenii s-au lămurit că problemele locale nu pot avea decât soluţii locale. Acum, nimeni nu se mai îndoieşte de necesitatea înfiinţării Partidului Ardelenilor", declară pentru BIHOREANUL subinginerul Mircea Teaha, unul dintre iniţiatorii noii formaţiuni.

Jos România!

În septembrie 1998 când semna eseul "M-am săturat de România!", jurnalistul Sabin Gherman a pus pe jar întreaga ţară. Ideea că un ardelean s-ar putea dezice de moravurile dâmboviţene marcate de peşcheşuri, cumetrii şi manelisme şi, în semn de protest, s-ar putea declara transilvănean în loc de român a incendiat clasa politică.

Pentru că promova împărţirea ţării pe regiuni după modelul european, acesta a fost acuzat de separatism şi trădare de ţară. Stinsă cu greu, vâlvătaia s-a reaprins patru ani mai târziu când, devenit politician, Gherman a pus bazele Ligii Transilvania Banat (LTB). Obsesia că ungurii vor lua Ardealul şi îl vor duce la Budapesta în sacoşe de Metro a tulburat până şi cele mai clare minţi, iar refuzul Curţii de Apel Bucureşti de a înregistra LTB ca primul partid politic regional i-a făcut pe mulţi aleşi să respire uşuraţi.

"Faptul că politicienii de la Bucureşti pierdeau teren, că foarte mulţi membri UDMR veneau spre noi iar Uniunea risca să nu mai prindă pragul de 5%, că oamenii priveau descentralizarea cu încredere pe motiv că problemele locale trebuie rezolvate în plan local a creat multă emoţie şi a culminat cu interzicerea înscrierii Ligii ca partid politic, la comandă politică", povesteşte Mircea Teaha. Orădeanul a fost vicepreşedintele organizatoric al LTB, iar succesul de atunci îl face să creadă că un partid al ardelenilor, continuator al politicii de regionalizare, are şanse de succes.

Soluţie de criză

Subinginer de profesie, Mircea Teaha este unul dintre cei mai vechi oameni politici din Bihor. Fost deţinut politic, în perioada 1992-1998 a fost vicepreşedintele PNL Bihor. La scindarea partidului a trecut în Uniunea Forţelor de Dreapta (UFD), devenind membru în Consiliul Naţional, iar în perioada 2001-2003 a ocupat funcţia de vicepreşedinte organizatoric al LTB. După eşecul înscrierii Ligii ca partid politic a preferat să rămână o vreme în umbră dar, odată cu declanşarea crizei economice, a ajuns la părerea că ideea regionalizării trebuie reluată.

"Doar printr-o mai bună gospodărire în plan local vom reuşi să rezolvăm mai repede problemele economice. Toată lumea vorbeşte de criză, dar nimeni nu recunoaşte că banii adunaţi din taxe şi impozite sunt risipiţi. Spre exemplu, acum, când oamenii o duc atât de greu, e util să avem două instituţii, cea a Prefectului şi Consiliul Judeţean, care să se suprapună? Eu zic că nu!", spune Teaha.

Convins că "banii ardelenilor trebuie să rămână în Ardeal", bărbatul susţine că regionalizarea ar putea încuraja munca şi performanţa necesare pentru a putea crea bunăstarea economică.

România în reformă

Conform programului Partidului Ardelenilor, doar regionalizarea administrativ-financiară ar putea scoate ţara din criză, pentru că ar duce la gestionarea mai eficientă şi transparentă a banului public. Astfel, statul şi-ar păstra în continuare atribuţiile exclusive pe domenii precum politica monetară, vamală, externă, de apărare şi s-ar ocupa de domenii ca siguranţa statului, reglementarea şi organizarea alegerilor parlamentare, întreţinerea reţelelor rutiere sau feroviare.

În schimb, regiunile ar adopta legi proprii pe domenii ca dezvoltarea economică, bugetul, politica fiscală, educaţională şi culturală, salarizarea bugetarilor, colectarea impozitelor şi organizarea alegerilor regionale şi locale.

Conform proiectului, în locul celor 41 de judeţe ar apărea 10 regiuni, după modelul celor istorice: Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Bucovina şi Bucureşti. La acestea s-ar adăuga trei regiuni cu statut special: Delta Dunării, pentru specificul problemelor de mediu, Ţinutul Secuiesc, pentru cultură şi artizanat, şi Valea Jiului, pentru încurajarea investiţiilor şi a reconversiei profesionale. Regiunile vor fi administrate de un Consiliu Regional condus de un guvernator.

În accepţiunea noului partid, comunitatea locală va fi cheia prosperităţii. Consilierii locali vor adopta hotărâri în interesul comunităţii şi vor vota din rândul lor consilierii judeţeni care vor fi aleşi indirect, evitându-se astfel situaţia ca 90% din aleşi să reprezinte reşedinţa de judeţ, iar diferenţa, restul oraşelor şi comunelor.

Programul anti-criză

Mircea Teaha spune că lansarea Partidului Ardelenilor va avea loc în această toamnă, după depăşirea actualei crize politice, pentru a nu tulbura apele vieţii politice. "Avem deja filialele locale, am adunat peste 25.000 de semnături din peste 18 judeţe, inclusiv Bucureşti, conform noii Legi a partidelor politice care a fost adoptată tot împotriva noastră, şi urmează să stabilim data lansării", spune bărbatul.

Ţinta partidului este să devină o forţă politică la alegerile din 2012, pentru a putea impune în viitorul Parlament programe care să încurajeze regionalizarea şi dezvoltarea economică. "Scopul nostru este să găsim rezolvarea unor probleme grave ca sărăcia şi să punem bazele viitoarei dezvoltări economice", declară Teaha. Pentru că numai prin reluarea dezvoltării economice, care să genereze progres şi bunăstare, locuitorii regiunilor din zona de vest îşi vor recăpăta încrederea în forţele proprii. Şi mândria de a fi ardelean!


"Dacă prin 2003 eram văzuţi până şi de mass-media ca separatişti, acum, de un an, doi, a apărut o presiune enormă din teritoriu pentru înfiinţarea unui partid regional"

Mircea Teaha


04 sabin gherman.jpgM-AM SĂTURAT DE ROMÂNIA!
O ţară din bucăţi

Partidul Ardelenilor ar putea fi condus până la primul congres de către iniţiatorul LTB, jurnalistul clujean Sabin Gherman (foto), autorul celebrului eseu "M-am săturat de România!".

Publicat pe 16 septembrie 1998, manifestul jurnalistului pare la fel de actual în zilele noastre. "Călătoresc cu maşina prin sud şi est şi văd diferenţa: acolo sunt drumuri mai bune, se fac investiţii. Stau la coadă la Finanţe, la CEC, la orice aparţine Statului şi peste tot se dă şpagă. Ciubuc. Peşcheş. Turcisme fără de care nu se poate. Şi atunci? Eu nu vreau să emigrez doar pentru că de 10 ani nu se poate face nimic. Doar că m-am săturat de România. De sinonimele ei", scria în urmă cu 12 ani Sabin Gherman spre indignarea patrioţilor de ocazie.

Absolvent al secţiei română-franceză a Universităţii din Craiova, Gherman a fost în anii 90 jurnalist la TVR Cluj, iar după apariţia manifestului a susţinut vreme de doi ani conferinţe la universităţi din Viena şi Budapesta. După eşecul înscrierii LTB ca partid politic a fost pentru o vreme raportor pentru România din partea Alianţei Libere Europene.

Candidat ca reprezentant al Partidului Creştin Democrat pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca la alegerile din 2004, Gherman a obţinut un număr extrem de mic de voturi.