O comună din Bihor, dată exemplu în toată țara pentru modul în care chivernisește banii cetățenilor
* În Cociuba Mare, toate ulițele sunt asfaltate, rețelele de utilități au ajuns la porțile sătenilor, iar școala și grădinițele au fost modernizate
* Ales primar într-o comună aproape în faliment, liberalul Mihai Sferle a luat doar măsuri nepopuliste: a mărit impozitele, a poprit pensiile datornicilor și a înjumătățit numărul funcționarilor
* În comună nu există niciun investitor, dar sunt în derulare proiecte de 20 milioane de euro
* Pentru anul 2024, primarul nu le pregătește sătenilor promisiuni electorale, ci noi taxe: va supraimpozita fațadele și gardurile neîntreținute!
La una dintre cele mai urmărite televiziuni din România și la o oră de maximă audiență, două orașe din Bihor s-au făcut de mirul lumii. Depopulate și cu mâna întinsă după bani de la București, Vașcău și Nucet au fost protagoniste într-o ediție a emisiunii „România, te iubesc” care a tratat problema primăriilor falimentare.
Tot Bihorul a dat și exemplul pozitiv al emisiunii, prin comuna Cociuba Mare, condusă de 11 ani de liberalul Mihai Sferle. Edilul a oprit risipa banului public, a majorat impozitele și, mai mult, i-a forțat pe oameni să le plătească, iar din banii lor a pus comuna la punct. Și, chiar dacă urmează un an electoral, le pregătește sătenilor noi taxe...
Orașe în faliment
Pe 10 septembrie, Pro TV a difuzat un reportaj făcut de cunoscutul jurnalist Alex Dima (foto) despre nevoia comasării orașelor și comunelor mici, care mai mult cheltuie decât produc. Două exemple elocvente au venit din Bihor: Vașcău și Nucet, prezentate ca orașe depopulate, dar pline de funcționari.
În Vașcău, orașul și cele cinci sate arondate au împreună doar 2.025 de locuitori, dar primăria are în organigramă peste 40 de angajați. Mulți dintre ei, după cum s-a văzut la televizor, stau degeaba. În Nucet, al doilea cel mai mic oraș din România, după Băile Tușnad, situația e similară: are 1.987 de locuitori și 22 de funcționari, cărora le plătește anual salarii de 1,6 milioane lei, în timp ce încasează din taxe și impozite doar 450.000 lei pe an. Ambele orașe ar fi în faliment dacă n-ar primi an de an milioane de la bugetul de stat.
Într-o situație complet diferită se află, însă, comuna Cociuba Mare, aflată dincolo de Tinca. Cu 2.740 de locuitori, încasează anual din taxe și impozite 4,2 milioane lei. Un singur milion se cheltuie pentru plata salariilor, iar restul merge pe investiții!
Scumpiri și popriri
De profesie economist, liberalul Mihai Sferle (42 de ani) este primar din 2012, când tinerii comunei l-au convins să candideze, deși avea în grijă ferma familiei. „Am ferma și azi, cu 250 de vaci de carne și 300 hectare de pământ pe care le lucrăm, dar băieții (n.r. angajații) știu că mă pot suna doar după ora 16”, declară edilul pentru BIHOREANUL.
După ce a ajuns la primărie, primul lucru pe care l-a făcut a fost să consulte bugetul. „M-am îngrozit”, spune edilul. Comuna strângea 280.000 lei din taxe și impozite, în timp ce plătea salarii de 340.000 lei și avea datorii care treceau de 640.000 lei! „Șase luni mi-a fost frică să ies între oameni, nu știam ce să le spun”, recunoaște Sferle (foto).
Începând cu anul 2013, a majorat impozitele locale cu maximumul permis de lege, 50%, și apoi a luat o măsură și mai nepopulistă: i-a luat în vizor pe cei care nu-și plătiseră dările. „Am avut 280 de popriri pe pensii și salarii. Azi mai avem 11, iar 65% dintre impozite sunt plătite la sfârșitul lunii martie”, se mândrește primarul.
Rău, da’ bun!
Măsura de a bloca pensiile pentru neplata impozitelor i-a adus necazuri chiar în familie. „Bunicul meu n-a vorbit cu mine o lună, pentru că pusesem poprire și pe pensia surorii lui. Și ea a fost foarte supărată, s-a plâns oamenilor de mine, dar oamenii mi-au zis: «Mihăiță, felicitări! Ce-a crezut, că dacă-i mătușă-ta, nu trebuie să plătească?»”. Până la urmă, l-a iertat și bunicul, care la rândul lui a fost primar în aceeași comună, în urmă cu o jumătate de veac!
În fiecare an, „Mihăiță” a continuat să majoreze impozitele cu 50 sau 40%. Paradoxul este că, în timp ce le scumpea sătenilor viața, aduna mai mulți susținători: primul mandat, în 2012, l-a câștigat cu 51% dintre voturi, următorul cu 69%, iar pe-al treilea cu 73%. Oamenii au văzut că Primăria „mișcă” în folosul lor...
Tot ca să adune bani la bugetul local, Sferle a reziliat contractul cu Ocolul Silvic Tinca, unde Primăria plătea o căruță de bani, dar tot se trezea cu lemnele furate, optând pentru un ocol privat, cu care acum face profit. Apoi, a tras conducte de apă pe pășunea satului, iar fermierilor le-a mărit taxa de concesiune de la 5 euro pe hectar, la 120! „Avem 1.550 hectare de pășune, ne vin foarte mulți bani de-aici”, zice primarul. Fermierii sunt singurii „investitori” din comuna care n-are nicio altă firmă, cu excepția unor magazine și birturi sătești.
Plurivalenți
Și Primăria s-a subțiat sub conducerea lui Sferle: dintre cei 15 funcționari pe care i-a găsit în 2012, azi au rămas 8, deși organigrama permite 22. Primarul i-a obligat pe toți colegii săi să învețe tot ce se face într-o primărie și toți au sarcini multiple. De pildă, funcționarul care conduce societatea locală de apă și canalizare o coordonează și pe cea de salubritate, răspunde și de urbanism și este și IT-stul Primăriei!
Cele două societăți sunt la rândul lor auto-suficiente și nu au nevoie de subvenții din bugetul local. „La apă încă avem o problemă, că are un conținut mare de arsen și nu este potabilă. Dar avem un proiect aprobat în Anghel Saligny, pentru o stație de filtrare”, zice Sferle.
Fără dubiu, după ce apa va fi bună de băut, prețul nu va rămâne de 2,5 lei/mc. „Nu va fi chiar ca la Oradea, dar se va scumpi”. La fel, din acest an, după ce stația de epurare va fi montată, oamenii vor plăti și pentru canalizare. La Cociuba Mare, nimic nu e gratis...
LOT RESTRÂNS. Primăria Cociuba Mare funcționează într-o clădire construită cu bani din bugetul local, inaugurată în 2018. Are doar 8 funcționari publici, care, alături de primarul Mihai Sferle (în centrul fotografiei), gestionează acum proiecte în valoare de 20 milioane de euro. „În organigramă avem 22 de posturi, dar consider că suntem suficienți”, zice edilul
Primar pe autogunoieră
Fiecare gospodărie plătește anual și o taxă de salubritate, de 100 lei, mai ieftin decât în multe alte locuri, pentru că în Cociuba Mare se reciclează peste 60% din deșeuri! „Am introdus colectarea separată în 5 fracții încă din 2013. Am cumpărat două autogunoiere, pubele și saci pentru toată lumea și i-am învățat pe oameni să separe deșeurile, ca să depunem cât mai puține la haldă și să nu plătim amenzi”, explică Sferle.
Ca să fie sigur că oamenii înțeleg regulile, „Mihăiță” însuși le-a golit pubelele! „M-am dus în spate, pe autogunoieră, că așa era cel mai simplu să văd cum aruncă gunoaiele și să le spun ce nu fac bine. Bătrânii au învățat cel mai repede, cu tinerii mai am probleme”. Nu e de mirare că această comună a câștigat fiecare ediție a campionatului județean al curățeniei, inițiat de CJ Bihor.
Pe model Bolojan
Majorările de impozite n-au fost singurele măsuri nepopuliste ale lui Sferle. Pe modelul liderului său politic, Ilie Bolojan, a expropriat case pentru investiții! În centrul fiecărui sat a amenajat câte un parc, chiar dacă pentru asta a demolat locuințe. „Seara, parcurile sunt pline de oameni”, spune primarul, convins că a meritat gâlceava.
Cu demolarea i-a amenințat și pe romii care și-au construit case fără autorizații, iar de teamă că vor rămâne fără palatele ridicate cu bani aduși din Occident, aceștia s-au executat.
Acum le pregătește tuturor consătenilor o altă regulă dură: din 2024, Primăria va supraimpozita cu 500% fațadele sau gardurile neîngrijite. De asemenea, sătenii vor avea o paletă de culori permise „la stradă”. „Primul supraimpozitat va fi taică-meu, care nu și-a îngrijit casa moștenită de la părinți”, anunță primarul.
Parcul din centrul satului Cheșa are în centru o amenajare cu o mini-cascadă
Planuri de viitor
Banii adunați în bugetul local s-au întors negreșit în comună. Pe lângă parcurile amenajate, toate ulițele sunt asfaltate, școala și cele trei grădinițe sunt reabilitate și dotate, iar în comună există un centru medical deschis non-stop, cu echipamente cumpărate de Primărie. Poliția a primit și ea un sediu decent, fiecare sat are capelă mortuară, iar în curând va avea și câte un teren de sport.
În plus, introducerea rețelei de gaz, lucrare pe bani europeni, este gata pe 50 de kilometri din 53. Primarul speră că astfel comuna va fi atractivă pentru investitori, pentru că acum sătenii fac naveta la fabrici din Arad sau Oradea.
Tot în lucru este și cadastrarea fiecărei bucăți de teren din comună, care se face într-un proiect guvernamental. Contra unei taxe de 100 lei, Primăria Cociuba Mare le dă oamenilor și actele de proprietate, astfel că, după ce proiectul se va închide, toate succesiunile ori vechile înțelegeri între localnici se vor regăsi și în documente.
Pe bani europeni, Primăria mai vrea să convertească căminele în centre comunitare pentru vârstnici și pregătește un proiect de 6 milioane euro pentru transformarea lacului Cărăsău, singurul obiectiv turistic al comunei, într-un punct de atracție, cu tiroliană peste luciul de apă. „Aș vrea să văd în jurul lacului spații de cazare, iar prin sat puncte gastronomice locale”, zice primarul. Iar până acum, ce și-a pus în cap i-a reușit...
PROMISIUNEA LUI BOLOȘ
Obligați să colecteze impozite
Cociuba Mare s-a pus pe picioare colectând banii datorați de localnici, cum ar trebui să facă toate primăriile. Edilii populiști preferă să stea cu mâna întinsă către Guvern, în loc să „supere” electoratul. De anul viitor, acest prost obicei s-ar putea să dispară.
Legea 273/2006 spune că primăriile care nu colectează taxele de la cetățeni nu pot primi bani de la bugetul de stat, o prevedere pe care politicienii au tot amânat să o pună în aplicare.
Într-o declarație pentru Pro TV, ministrul Finanțelor, bihoreanul Marcel Boloș (foto), a promis însă că această regulă va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024. „Este incorect și inadmisibil să ceri bani de la bugetul de stat și creanțele tale să nu le mai colectezi”, a declarat Boloș.