Serviciul Public Local de Evidenţă a Persoanelor Beiuş funcţionează de peste un an cu funcţionari angajaţi pe o fundaţie condusă de primarul Adrian Domocoş.

Asociaţia Ţara Beiuşului a fost înfiinţată în 2006 de edilii mai multor localităţi din zonă, cu scopul de a promova interesele economice şi sociale ale Depresiunii Beiuşului, fiind alimentată cu cotizaţii din fondurile localităţilor membre, fără însă să finalizeze vreun proiect care să justifice banii încasaţi. În schimb, din 2010, sub petextul că asociaţia va presta şi servicii de evidenţă a populaţiei, Domocoş a dublat cotizaţiile localităţilor membre şi a transferat pe ONG două funcţionare ale serviciului, pe care altminteri ar fi trebuit să le restructureze. Primăriile afiliate s-au şi executat, chiar dacă manevra a fost declarată ilegală de la bun început de prefectul Gavrilă Ghilea...

Ordonanţă cu tăieri

Potrivit reglementărilor legale, Serviciile Publice Locale de Evidenţă a Persoanelor (SPLEP) sunt structuri cu personalitate juridică aflate sub autoritatea Consiliilor Locale. Funcţionarii lor au atribuţii importante. Ei actualizează Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor şi emit, între altele, certificate de stare civilă, cărţi de identitate şi de alegător, dar întocmesc şi listele electorale.

La Beiuş, SPLEP deserveşte atât locuitorii din municipiu, cât şi pe cei din comunele arondate: Budureasa, Bunteşti, Căbeşti, Căpâlna, Curăţele, Dobreşti, Drăgăneşti, Finiş, Holod, Pietroasa, Pocola, Pomezeu, Roşia, Şoimi, Tărcaia şi Uileacu de Beiuş. Până anul trecut, când a apărut OG 63/2010 privind reducerea numărului de salariaţi din sectorul bugetar, care impunea o normă de un angajat la 6.500 de locuitori, SPLEP Beiuş o ducea bine, având 13 angajaţi şi un şef de serviciu. Odată cu limitarea numărului de angajaţi la maxim 3, raportat doar la populaţia urbei şi nu la numărul total de persoane arondate, cum ar fi fost normal, edilul Beiuşului a fost obligat să treacă la restructurări drastice.

Restructurare a la Domocoş

Atâta doar că a făcut-o pe alte criterii decât cele de competenţă şi, cum e obiceiul casei, fără respectarea legii! "În urma restructurărilor, la Primăria Beiuş s-au concediat 27 de angajaţi, iar la nici o lună domnul primar a angajat, prin diverse tertipuri, alte persoane", se arată într-una din numeroasele sesizări penale depuse în ultimul an împotriva edilului, prezentate şi de BIHOREANUL acum două săptămâni. Dezvăluirile au declanşat o adevărată dezbatere publică în zonă şi l-au determinat pe primar să iasă într-o emisiune televizată pentru a nega acuzaţiile, mai ales că ziarul sublinia bizareria că, în timp ce anchetele privind faptele sale stagnează, procurorii s-au grăbit să-i demaşte pe cei care l-au reclamat.

În denunţurile cu pricina, printre permutările ilegale puse pe seama primarului sunt amintite şi cele de la SPLEP Beiuş. Unde, pentru a menţine angajatele în funcţii (majoritatea neveste de poliţişti şi pile ale edilului, inclusiv cumnata şefului Poliţiei Române, Liviu Popa), unii funcţionari au fost trecuţi pe statele de plată ale Asociaţiei Ţara Beiuşului, organizaţie înfiinţată în 2006 şi condusă acum de primarul Beiuşului. "Funcţionarii îşi desfăşoară activitatea tot în cadrul SPLEP, fapt care miroase penal de la o poştă", spuneau reclamanţii, pe bună dreptate, în condiţiile în care angajaţii unui ONG au ajuns să gestioneze date cu caracter personal şi au acces la informaţii secrete, cum ar fi, de pildă, şi listele de alegători.

Bugetari travestiţi

BIHOREANUL a aflat că, din iulie 2010 şi până săptămâna trecută, doi dintre inspectorii de specialitate din cadrul SPLEP Beiuş, Leontina Sălăjan şi Aurica Bogojel, au fost înregistraţi la ITM cu contracte de muncă întocmite pe Asociaţia Ţara Beiuşului, continuându-şi însă în tot acest timp activitatea de funcţionari. Altfel spus, li se permitea zilnic accesul în sediul Poliţiei, unde mergeau "la muncă", şi operau documente personale şi secrete, fără ca cineva să îşi pună problema să le "legitimeze" şi să oprească ilegalitatea. Ba, dimpotrivă, de situaţie ştiau toţi cei din administraţie şi considerau cumva firească maniera în care bugetarele au fost salvate de la concediere. Găsite de BIHOREANUL în sediul instituţiei, femeile au refuzat să vorbească. "Nu aveţi niciun drept să mă căutaţi", a izbucnit Leontina Sălăjan.

Pe de altă parte, nevoia de a salariza cele două funcţionare a fost un pretext numai bun pentru primarul-preşedinte să pună comunele afiliate la plată. Dacă înainte cele 18 primării comunale trebuiau să achite o cotizaţie lunară de 1,2 lei pe locuitor, din iulie 2010 Domocoş a dispus majorarea sumei cu încă 1,8 lei pe locuitor pe lună, cei 100.000 lei obţinuţi în plus anual fiind justificaţi prin "serviciile de evidenţă a populaţiei" pe care asociaţia urma să le presteze.

Comune la căpuşat

Ca atare, în octombrie 2010, patru consilii locale au şi adoptat hotărârile prin care "se aprobă nivelul preţului de servicii de evidenţă a persoanelor şi de stare civilă ce revine unităţii administrative, ca membră a Asociaţiei de Dezvoltare Ţara Beiuşului". Hotărâri, însă, returnate ca nelegale de Prefectură, care s-a prins imediat de şmecherie!

"Veţi proceda la revocarea hotărârilor, neputând aloca sume de bani unei asociaţii pentru desfăşurarea activităţii de evidenţă a persoanelor. Această activitate se desfăşoară doar conform prevederilor în materie, iar singura entitate acreditată a efectua activităţi de evidenţă a populaţiei este serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor", a avertizat prefectul Gavrilă Ghilea.

Hotărârile au fost revocate, însă nu de tot, ci înlocuite cu altele, în care, fără să menţioneze motivul, consiliile dispuneau pur şi simplu majorarea cotizaţiilor lunare de la 1,2 la 3 lei. Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie!

Mincinoşii!

Câţi bani au intrat în contul fundaţiei, nu se ştie. Asta pentru că asociaţia nu a depus vreun bilanţ contabil din 2007 până acum! Nu ştie nici măcar directorul Asociaţiei Ţara Beiuşului, Petru Mlendea, fost consilier PSD, exclus din partid pentru partizanat cu primarul liberal şi proptit de acesta, ca premiu de consolare, în fruntea ONG-ului. "Nu toate comunele sunt cu plata la zi. Ar fi incorect să vă spun o sumă", răspunde Adrian Domocoş, care  nu vede nimic ilegal în tot artificiul făcut. "Există o contabilitate la zi, totul se poate verifica, cheltuieli, încasări", spune primarul, fără să poată, însă, justifica, nedepunerea bilanţurilor. "Suntem organizaţie non-profit, nu trebuia să depunem", crede el.

Interpelaţi asupra cadrului legal în care s-au făcut transferurile funcţionarelor de la SPLEP Beiuş, Marcel Iova, şeful Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Bihor, şi Viorel Mateaş, secretarul Consiliului Local Beiuş, care răspunde personal de activitatea  serviciului, susţin că soluţia a fost legală şi doar "temporară, de doar 6-7 luni", deoarece funcţionarii mutaţi pe ONG au revenit pe posturile anterioare din instituţie. Chiar şi după ce i s-a atras atenţia că salariatele care exercită activităţi implicând autoritatea statului la SPLEP sunt în continuare angajate ale fundaţiei, Mateaş a continuat să nege. "Nu ştiu de unde aveţi informaţiile, dar trebuie să fie o greşeală", a spus secretarul fără prea multă convingere.

Cert e că, alertat de ancheta BIHOREANULUI, edilul Beiuşului a dispus săptămâna trecută rezolvarea "urgentă" a situaţiei. Ceea ce s-a şi întâmplat. "S-a făcut concurs, au câştigat şi au fost reangajate", spune acum edilul, neştiind însă când anume şi nici în ce condiţii s-a organizat respectivul concurs, ori dacă a fost anunţat aşa cum cere legea. "Nu ştiu cum a fost, dar a fost". Măcar de formă, dacă nu altcumva...


O NOUĂ CHETĂ
Spitalul şi şcolile, pe fundaţie!

"Serviciul de evidenţă a populaţiei" nu e singura activitate a Asociaţiei Ţara Beiuşului, pentru care Adrian Domocoş a strâns cotizaţii de la comunele afiliate. Primarul din Răbăgani, Alexandru Dărăban, spune că în 2009 i s-au cerut bani pentru un proiect care să rezolve transportul gunoiului menajer în zonă. "Nu s-a făcut nimic. Apoi, ne-a spus că îi trebuie fonduri pentru plata unor studii şi proiecte pentru atragerea de fonduri europene. Eu am fost sceptic, i-am spus să vină cu chestiuni concrete, că nu mai dau nimic".

În replică, Domocoş susţine că proiectele anunţate sunt în curs de realizare. "Cel pentru gestionarea gunoiului menajer este un proiect important. S-a făcut un studiu de compoziţie a deşeurilor, pentru a vedea ce fel de staţie de prelucrare ar fi mai viabilă pentru această zonă şi urmează să încheiem un contract cu o firmă pentru realizarea investiţiei". Primarul are, însă, şi alte planuri. "Vreau să trec pe fundaţie întreaga activitate a spitalului, întreţinerea şcolilor şi a grădiniţelor, iar comunele vor trebui să cotizeze pentru susţinerea acestora. Nu e corect ca toate cheltuielile să fie plătite de municipiul Beiuş, în timp ce aici vin copii şi bolnavi din toată zona", zice primarul. Altfel, o să-i trimită, probabil, la Oradea...

Citiţi şi "Şpăgi în serie: Primarul Beiuşului, Adrian Domocoş, trimis în judecată şi în "dosarul Unicarm""