Asociația Dumbrava, condusă de Viorel Pașca, a contestat în instanță și pe cale administrativă amenda de 1 milion de lei aplicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor în timpul descinderilor DIICOT din 30 iunie. Între altele, organizația acuză că inspectorii au amendat-o pentru 36 de persoane care ar fi lucrat fără contract, deși peste jumătate dintre acestea nu au fost găsite la fața locului sau figurează în acte doar cu prenumele.
Organizația a adresat ITM Bihor o plângere prealabilă, solicitând revocarea procesului-verbal de control și a măsurilor impuse prin acesta şi, în paralel, a depus la Judecătoria Beiuș o plângere contravențională împotriva sancţiunii. În subsidiar, asociația cere ca sancțiunea să fie înlocuită cu un avertisment ori redusă, iar din actul de control să fie eliminate constatările și obligațiile referitoare la persoanele care nu au fost identificate complet, nu se aflau la fața locului sau nu au fost văzute muncind de către inspectori.
Amenda maximă
După cum BIHOREANUL a dezvăluit, ITM Bihor a amendat Asociația Dumbrava cu un milion de lei chiar în urma unor verificări desfășurate, pe 30 iunie, concomitent cu descinderile procurorilor DIICOT în dosarul centrelor neautorizate pentru persoane vulnerabile. Ulterior, Ministerul Muncii a explicat că inspectorii ar fi verificat 18 locații și ar fi identificat 36 de persoane care lucrau fără contracte individuale de muncă.
Amenda prevăzută de Codul muncii este de 40.000 de lei pentru fiecare persoană găsită fără contract. Pentru cele 36 de cazuri, sancțiunile ar fi însumat 1,44 milioane de lei, dar au fost plafonate la maximul legal de un milion de lei. Ministerul a mai transmis ulterior că ITM Bihor a sesizat organele de urmărire penală pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără forme legale. Totodată, potrivit instituției, Asociația Dumbrava nu figura în registrul ITM cu activități ori puncte de lucru autorizate la adresele verificate.
Au lucrat, dar n-au fost găsite
În cele două plângeri redactate de avocatul Răzvan Doseanu, organizația contestă în primul rând modul în care inspectorii au ajuns la numărul de 36 de persoane. Din actele ITM rezultă că doar 14 femei au fost găsite la fața locului și au completat fișe de identificare. Acestea ar fi declarat că desfășurau activități de îngrijire, curățenie ori pregătire a hranei, după programe care ajungeau la 12 ore pe zi, și primeau între 1.700 și 3.000 de lei lunar, iar una dintre ele - 170 de lei pe zi.
Alte trei persoane nu au fost găsite de inspectori, ci au fost indicate de femeile verificate. Lista a fost completată cu încă 19 presupuse lucrătoare, menționate numai cu prenumele de coordonatoarea Delia Păcală. Potrivit procesului-verbal, aceasta ar fi declarat că femeile primeau câte 2.700 de lei lunar, însă nu și-ar fi amintit numele lor de familie.
Asociația susține, așadar, că pentru 22 dintre cele 36 de persoane nu există o constatare directă a inspectorilor, iar în cazul celor 19 femei cunoscute numai după prenume lipsesc numele complet, codul numeric personal și o verificare individuală în registrul salariaților.
„Nu se poate reține în mod legal «primirea la muncă» (...) pentru fiecare persoană astfel identificată – adică individual, iar nu global și estimativ”, se arată în plângerea prealabilă.
Contracte pentru „Florina”, „Mona” și „Dana”
Asociația lui Pașca reclamă, de asemenea, că, prin procesul-verbal de control, a fost obligată să încheie și să înregistreze, până la 10 iulie, contracte de muncă pentru toate cele 36 de persoane. Potrivit organizației, măsura era imposibil de executat în cazul celor trecute numai ca „Florina”, „Mona”, „Dana” și cu alte prenume, deoarece introducerea unui contract în REGES presupune numele complet și codul numeric personal al angajatului.
Pe de altă parte, în cele două plângeri se arată că programul regulat ori primirea unor sume de bani nu demonstrează automat existența unui raport de muncă. Banii indicați în declarații ar fi putut reprezenta, potrivit apărării, ajutoare materiale, bani de buzunar sau decontarea cheltuielilor cu hrana, cazarea și transportul. Organizația mai reclamă că inspectorii nu ar fi verificat documente contabile, extrase bancare, chitanțe ori state de plată pentru a stabili dacă sumele respective aveau caracter salarial.
În plus, asociația contestă susținerea Ministerului Muncii potrivit căreia toate imobilele verificate i-ar fi aparținut. În plângerea contravențională sunt enumerate mai multe case din Tinca, Dumbrava și Incești despre care se afirmă că sunt proprietatea unor persoane fizice și nu au fost date în folosința organizației.
Declarații sub presiune
Asociația susține, de asemenea, că declarațiile unor persoane vulnerabile ar fi fost obținute sub presiune, în timpul descinderii DIICOT, iar unele mențiuni din fișele de identificare le-ar fi fost dictate de inspectorii de muncă.
Totodată, în procesul-verbal de contravenție s-ar fi bifat că reprezentantul asociației nu era prezent, dar s-ar fi consemnat simultan că acesta „a luat la cunoștință” dreptul de a formula obiecțiuni și nu a avut observații.
„Cele două constatări se exclud reciproc: un contravenient absent nu putea lua la cunoștință și nu putea formula sau renunța la obiecțiuni”, se arată în plângerea contravențională.
Pe de altă parte, într-un demers separat, Asociația Dumbrava și membrii familiei Pașca au contestat și sechestrul asigurător de aproximativ 6,4 milioane de euro instituit de DIICOT asupra bunurilor și conturilor sale. La calcularea sumei, procurorii au avut în vedere daune morale estimate la câte 50.000 de euro pentru fiecare bolnav. Procesul s-a desfăşurat la Tribunalul Bihor unde instanţa a stabilit ca termen de pronunţare a soluţiei data de 31 iulie.
Citiţi plângerea contravenţională înaintată de Asociaţia lui Viorel Paşca Judecătoriei Beiuş: