Încă avem mai mulţi metropolitani orădeni care merg la medic în Cluj sau Timişoara decât clujeni care să vină să-şi caute de sănătate în Oradea. Iar ştirile despre tratamente eficiente împotriva Covid-ului au curs mai mult dinspre Banat.

Şi IT-ul din Cluj şi Timişoara e peste cel din ZMO, iar la emisiunile TV ale lui Alexandru Mironov vedem proiecte bio-medicale de inteligenţă artificială ale studenţilor de la Poli Timişoara. Iar în parcurile industriale de pe Borşului şi Ogorului salariile specialiştilor sunt mai mici decât cele oferite de investitorii străini în zona Clujului sau a Timişoarei.

Cum nu-s mai înzestraţi la bibilică bănăţenii şi clujenii decât sălăjenii, bihorenii sau arădenii, evident că diferenţa o fac în mare parte citadelele universitare.

Chiar dacă a avut cea mai importantă Cetate şi cel mai de seamă centru de cultură din Ardeal secole de-a rândul, Oradea a rămas acum în urmă. După cum o confirmă şi recentul clasament al universităţilor din România. Sigur că în primul rând diferenţa o face calitatea cadrelor didactice şi a studenţilor.

Dar şi o reformă organizatorică ar prinde bine. De pildă, Târgu Mureş nu s-a risipit într-o puzderie de facultăţi, dar s-a axat pe o Facultate de Medicină şi o cardiologie cu care nu le e ruşine nicăieri în lume.

Pe lângă facultăţile care au prins cheag, Oradea ar putea marşa pe facultăţile tehnice, care să susţină apetenţa pentru parcurile industriale.

Însă mai sunt şi facultăţi candidate la restructurare, tot aşa după cum fizica pură s-a reorientat de ani buni spre fizică medicală pentru a asigura specialişti pentru RMN-urile, CT-urile şi aparatele de radioterapie cu care s-au modernizat spitalele orădene.

Avem o specializare de Jurnalism pentru care piaţa absoarbe 1-2 absolvenţi pe an, dar de zece ori mai mulţi angajaţi în HR. Ar fi firească o reorientare spre cursuri de resurse-umane.

Avem o specializare de relaţii internaţionale şi studii europene care nu ştiu să fi dat vreun diplomat de carieră sau un funcţionar la Bruxelles. Se poate mândri eventual că l-a dat pe city-managerul Mihai Jurca, însă o facultate de Economie şi/sau Administraţie Publică i-ar fi prins mai bine. Plus că FSE Oradea are oricum specializarea de "afaceri internaţionale".

Şi mai sunt câteva facultăţi care rup cel mult gura târgului, însă nu şi când scot capul în lume.

Aici ar putea veni cu idei inteligente sau algoritmi de forţă domnul matematician Căuş, din tripla poziţie de preşedinte al Senatului Universitar, şef al MENSA România şi proaspăt deputat. Căci de la rectorul Bungău mai mult nu prea avem ce aştepta.

O schiţă de idee. Aşa cum există o Asociaţie a Municipiilor, există şi o Asociaţie a Universităţilor sau cel puţin asta ar trebui să fie în spatele Consiliului Naţional al rectorilor.

Sigur că universităţile de top îşi vor apăra poziţiile. Dar universităţile medii, ca să nu spunem codaşe, pot să se ajute între ele pentru a creşte valoric fără să li se crească magic bugetele. Căci să-ţi păstrezi toate facultăţile costă, să creşti taxele rişti să-ţi împuţinezi clienţii, iar soluţia de criză prin amanetarea clădirilor facultăţilor ar putea duce, într-un viitor sumbru, spre o universitate cu cursurile ţinute-n corturi.

Studenţilor care merg la o facultate călduţă de dragul lui mami sau tati le e comod să aibă cursurile în buricul târgului natal şi să poată ieşi oricând la terasă cu prietenii din copilărie. Însă universităţile medii ar putea face o oală comună cu facultăţile cotate slăbuţ şi apoi să şi le împartă egal sau prin tragere la sorţi. Adică să nu ai gen "pielărie" şi la Oradea şi la Arad şi la Alba şi la Deva. Ci doar într-un centru universitar să se păstreze facultatea respectivă şi acolo să crească valoric, pe baza unor studenţi care fac o deplasare şi un efort ca să urmeze facultatea; bunăoară la Deva, fiindcă încă se mai fac cojoace la Orăştie, pe când la Rovex se ridică acum blocuri.

În schimb, Oradea s-ar recomanda prin excelenţă pentru ştiinţele geotermale. La polul opus, Maramu’ ar merita Facultate de Defrişări, Tomis-Constanţa pe cea de Teologică-Politică, iar Vasile-Goldiş (axa Marghita – Sebiş – Zalău) pe cea de Politologie pentru demnitarii cu bacul luat în pragul pensionării speciale. Asta de când s-a împotmolit tiparniţa de diplome prin corespondenţă la Şpilu’-Haret...