Pentru prima oară în peste trei decenii și jumătate, Guvernul a analizat administrația și companiile de stat, rezultatul relevând o birocrație stufoasă și scumpă, mari decalaje de dezvoltare între regiuni, dar și între localitățile din același județ, cu primari dezinteresați de fondurile europene, dar dependenți de bugetul de stat.
În Bihor, la fel ca în alte zone din Transilvania și Banat ori în regiunea București-Ilfov, situația e peste medie, dar și aici există comune care doar consumă bani, fără a îmbunătăți viața locuitorilor. BIHOREANUL vă prezintă cele mai importante fragmente din radiografia care arată ce funcționează și ce nu, dar și ce trebuie schimbat.
Greu de numărat
Publicat pe 8 mai, raportul Guvernului privind eficiența administrației și companiilor de stat a fost realizat pe baza datelor din anii 2024 și 2025, doar acestea fiind complete, furnizate de mai multe instituții și prelucrate cu ajutorul Băncii Mondiale.
Una dintre concluzii e că statului îi este greu să știe câți angajați are, pentru că „nu există o bază unitară, integrată și standardizată a personalului și posturilor din sectorul public”, informațiile de la instituții conțin „diferențe semnificative și sunt greu de corelat între ele”, iar sistemele de raportare „sunt alimentate uneori manual de mii de raportori, permițând un grad mare de eroare”.
În aprilie 2025 în instituțiile din România erau 1.511.900 posturi, dintre care 1.287.381 ocupate, alte 224.519 fiind vacante și 14.522 ocupate de persoane care cumulau salariu și pensie. 199.125 persoane aveau cel puțin două contracte de muncă, iar aproape 95.000 inclusiv în entități private.
O treime din bani, pe salarii
Ministerele au 8.411 instituții (767.443 angajați), alte instituții centrale dețin 199 entități (19.670 angajați), în comune sunt 3.477 entități (123.719 angajați), la nivel de județe 524 (133.702 angajați), în municipiile reședință de județ 309 (68.693 angajați), în celelalte municipii 279 entități (47.807 angajați), în orașe 505 (41.528 angajați).
Cei mai mulți bugetari sunt în învățământ (363.874), în ministere, instituții centrale, servicii deconcentrate, prefecturi, primării, consilii județene și alte instituții de interes local (262.285), în apărare, ordine publică și siguranță națională (261.858), sănătate (227.874), asistență socială (90.522), cultură (25.381), servicii de utilități (15.023) și protecția mediului (6.597 angajați).
Costul lunar mediu pe salariat a fost de 13.550 lei în apărare, ordine publică și siguranță națională, 12.003 lei în sănătate, 10.127 lei în protecția mediului, 9.990 lei în învățământ, 9.906 lei în administrație, 8.911 lei în cultură, 8.509 lei în serviciile de utilități și 7.434 lei în asistența socială.
În 2024, salariile bugetarilor au costat 164,6 miliarde lei, adică 9,3% din PIB, peste deficitul bugetar de 8,65%. „Din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, spunea premierul Ilie Bolojan (foto Inquam Photos - Octav Ganea) joia trecută, anunțând o nouă lege a salarizării, care să prevadă majorări mai consistente de salarii doar însoțite de concedieri.
Zone funcționale, zone „moarte”
Analiza e concentrată pe administrația locală, cu 41 județe, 103 municipii, 2.862 comune, plus Capitala cu 6 sectoare, relevând „dezechilibre structurale”, cu multe UAT-uri slab dezvoltate și puține zone urbane funcționale, mai ales în Oltenia și Moldova.
În Bihor, cea mai importantă zonă urbană funcțională are în centru municipiul Oradea, unde indicele de sărăcie (ponderea populației considerate sărace) este de 44%, în celelalte localități din Zona Metropolitană variind între 50% și 54%. În celelalte orașe, indicele variază între 50% (Beiuș) și 65% (Săcueni), iar în comune urcă spre 70% (Șimian, Șoimi, Tinca) ori peste (în Finiș este 74%).
Documentul prezintă și câte persoane au primit în 2024 venitul minim de incluziune pentru cei cu venituri mici: în Oradea 410, Aleșd 609, Salonta 218, Marghita 255, Beiuș 74. Numărul crește în mediul rural: Tinca 923, Lugașu de Jos 902, Suplacu de Barcău 467, Finiș 441, Borod 389.
Unii colectează...
E analizată și structura veniturilor UAT-urilor, care reflectă baza economică și eficiența în colectare. La nivel național, 78% din veniturile UAT-urilor merg doar pe funcționarea instituțiilor, existând diferențe mari între Moldova, Oltenia și Muntenia, cu venituri per capita colectate mici, și Vestul României, interiorul arcului carpatic și București-Ilfov, cu venituri/capita colectate mai consistente.
În Bihor, Oradea a adunat de la un locuitor 908 lei, mai puțin decât alte reședințe de județ precum Timișoara (1.202 lei/capita), Constanța (959), Arad (966) sau Brașov (952), dar peste Cluj-Napoca (719 lei), Iași (531), Târgu Mureș (648) ori Alexandria (410 lei).
Celelalte orașe din județ au strâns între 609 lei/capita (Salonta), 545 lei (Beiuș), 477 lei (Aleșd), 448 lei (Marghita), în timp ce orașele mici au colectat 449 lei (Vașcău), 422 (Valea lui Mihai), 360 (Nucet) și 350 lei (Ștei).
În Zona Metropolitană Oradea, Borș a adunat 1.078 lei/locuitor, peste Oradea, Sânmartin 873 lei, Sântandrei 709, Biharia 616, Oșorhei 561, Nojorid 598, iar Paleu doar 500 lei, în mediul rural sumele scăzând și sub 200 lei/capita (Sălacea 297, Vârciorog 291, Curățele 276, Ineu 179, Finiș 175 lei.
Eficiența în procente
Gradul de colectare a impozitelor locale este sub 40% în Moldova, Sudul Olteniei și Munteniei, în Transilvania, Banat, Dobrogea și București-Ilfov trecând de 65%.
În Oradea, a fost de 73%, sub unele comune din Zona Metropolitană (Borș 90,7%, Biharia 84,6%, Oșorhei 82,6%, Sânmartin 80%, Sântandrei 78,2%). Comparativ cu alte reședințe de județ, Oradea a fost, de asemenea, sub Cluj-Napoca (74,2%), dar peste celelalte (Brașov 70,8%, Iași 63,7%, Arad 58,4%, Craiova 52,3%, Timișoara 24,9%).
În orașele din județ, colectarea a variat de la 81,4% în Aleșd (74,6% Marghita, 58,4% Beiuș, 67,8% Ștei, 63,3% Vașcău, 58,1% Valea lui Mihai) la 45,9% în Săcueni. Între comune, singura cu 100% colectare a fost Husasău de Tinca, alte fruntașe fiind Lazuri de Beiuș (95,4%), Aștileu (94%) și Mădăras (82,9%). La polul opus au fost Cefa (10,3%), Holod (35,4%), Lugașu de Jos și Drăgești (49,3%), Țețchea (52,7%) ori Abram (56,1%). Se poate, însă, și mai rău: alte comune din țară colectează și mai puțin: Poșta-Câlnău (Buzău) 8%, Slobozia Bradului (Vrancea) 4%, Grajduri (Iași) 2%.
Relevant este și raportul dintre populație și numărul angajaților: Oradea a avut în instituțiile publice locale (primărie și subordonate) 39,8 salariați la 1.000 de locuitori, peste Alexandria (34,2), Craiova (31,1), Iași (27,5) ori Cluj-Napoca (19,9).
În Zona Metropolitană Oradea, numărul salariaților la mia de locuitori a variat între 37 la Borș, 13,6 la Sânmartin, 10,9 în Biharia, 9 la Paleu, 7,7 în Sântandrei și 6,5 la Oșorhei.
Beiuș a avut 55,5 salariați la 1.000 locuitori, Aleșd 52,7, Marghita 37,3, Salonta 24,7, Valea lui Mihai 19,5, Nucet 13,5 și Săcueni 10,2. În comune, numărul a variat de la 15,4 salariați la mia de locuitori în Avram Iancu la 4,9 în Ciumeghiu.
Cât ne costă funcționarii?
În ce privește cheltuielile de personal, raportul arată că în instituțiile locale din Transilvania și București-Ilfov acestea au fost mai mari decât în restul țării. În Oradea, un funcționar a costat în medie 9.953 lei/lună, mai mult decât în Timișoara (9.946 lei), Cluj-Napoca (9.214) sau Brașov (8.751).
În Bihor, costul per funcționar în Nucet a fost de 9.643 lei, în Beiuș 9.514 lei, în Marghita 9.362, în Salonta 8.416, în Săcueni 7.446, în Aleșd 6.442, iar în comune a variat de la 8.091 lei în Husasău de Tinca la 4.846 lei în Cociuba Mare.
Pe de altă parte, Oradea a fost în top la veniturile din fonduri europene, cu 7.042 lei/locuitor, fiind depășită doar de Cluj-Napoca (8.413 lei), dar mult peste Timișoara (4.812), Iași (3.641), Arad (3.440), Craiova (3.259) ori Sibiu (3.051).
Între comunele din Zona Metropolitană Oradea, la acest capitol conduce Sânmartin (4.150 lei/locuitor), urmat de Borș (3.831) și Nojorid (2.270), la categoria orașe pe primul loc a fost Ștei (12.540 lei/locuitor), urmat de Marghita (7.756), Nucet (7.341), Beiuș (6.263), la polul opus fiind Vașcău (376 lei/locuitor), iar între comune, Sălacea (4.803 lei/locuitor), la polul opus fiind Rieni (171) și Brusturi (120).
Oradea conducea în 2024 topul național la investiții, cu 21.094 lei/locuitor, mult peste Cluj-Napoca (16.741), Sibiu (12.713), Arad (10.954), Timișoara (10.810), Iași (8.303), Brașov (7.690), Craiova (7.164) ori Târgu Mureș (6.839).
Clasamentul pe județ între orașe e condus de Marghita (14.185 lei/locuitor), apoi Beiuș (11.596), Aleșd (10.884) și Salonta (10.471), iar între comune, Sâmbăta (24.258 lei), urmată de Viișoara (19.736), Bulz (19.019), Tinca (8.699), Tulca (8.338), Roșiori (8.137). Majoritatea comunelor sunt, însă, sub 2.000 lei/locuitor investiți din bani europeni.
Dotări edilitare
Raportul analizează și gradul de conectare a populației la apă și canalizare, și în privința aceasta existând decalaje mari între UAT-urile din Moldova, Sudul Munteniei și al Olteniei (sub 40% conectare la rețelele de canalizare) și cele din Transilvania, Banat și București-Ilfov.
La acest capitol, în 2024 Oradea avea 97% din populație racordată la canalizare, sub Timișoara (99%) și Târgu Mureș (98%), la egalitate cu Brașov și Arad, peste Iași (94%) ori Craiova (92%).
În Zona Metropolitană, 98% dintre locuitorii din Sânmartin au avut acces la canalizare, în Borș 69%, în Sântandrei 63%, în Oșorhei 38%, în Paleu 24%, iar în Biharia 8%. Beiuș a avut 99% din populație conectată, Marghita 88%, Salonta 82%, Aleșd 75%, Săcueni 26%, iar între comune indicele a variat de la 98% (Răbăgani) la 0 (Lugașu de Jos, Șinteu, Sârbi ori Diosig, neavând canalizare).
Nu în ultimul rând, analiza a avut în vedere și numărul autorizațiilor de construcție eliberate de UAT-uri, indicator al dinamicii de dezvoltare. În 2024 Oradea a emis 331 autorizații, peste Craiova (306), Cluj-Napoca (225), Arad (203), Timișoara (191), Constanța (160) ori Brașov (109).
În Zona Metropolitană, Sântandrei a emis 297 de autorizații, Sânmartin 279, Oșorhei 177, Nojorid 114, Biharia 32, Borș 29. Salonta 26, Beiuș 22, Aleșd 17, Săcueni 13, Ștei doar 1, iar în comune s-a construit nesemnificativ: Tinca - 5 autorizații, Șimian, Cherechiu, Sârbi, Curățele și Rieni - câte 2, iar majoritatea celorlalte comune - 0.
Soluțiile: reduceri și modernizări
Concluzia analizei subliniază supradimensionarea administrațiilor, mai ales în instituțiile centrale, dezechilibrele în finanțări și necorelarea între resurse și rezultate, adică ineficiență.
Soluții, însă, sunt. Documentul arată că peste 55% dintre angajații instituțiilor publice au între 45-59 ani, așa că jumătate vor atinge vârsta pensionării în următorii 15 ani, ceea ce poate fi o șansă pentru reducerea graduală a aparatului administrativ, concomitent cu simplificarea, digitalizarea și automatizarea proceselor administrative. Plus, bineînțeles, reducerea fragmentării prin comasări și desființări de instituții.
Doar să fie voință din partea politicienilor, pentru că o țară cu populația în scădere nu mai poate susține înmulțirea doar a bugetarilor...
COMPANIILE DE STAT
Mii de firme, pierderi de miliarde
România are 1.735 de companii publice, inclusiv de „comerț cu amănuntul”, dintre care 1.241 active (celelalte fiind în faliment, insolvență, lichidare, dizolvare), dar numai 1.107 (cu un total de 262.645 angajați) și-au raportat în 2024 situațiile financiare. Dintre acestea, 141 sunt ale ministerelor, 452 ale comunelor, 137 ale municipiilor reședință de județ, 141 ale orașelor, 80 ale județelor etc.
904 companii se autofinanțează, celelalte fiind subvenționate de la bugetul de stat, deși „au cheltuieli cu personalul aproape la fel de mari” cât ale companiilor din prima categorie.
Dintre companiile subvenționate, 266 au adunat pierderi de 6,5 miliarde lei. Cele mai păguboase (cu pierderi de 417 milioane - 152 milioane lei) sunt CFR, Electrocentrale Craiova, Unifarm, CFR Marfă, Metrorex și Complexul Energetic Valea Jiului, iar cele mai profitabile (cu venituri între 1,3 - 10 miliarde lei): Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Transgaz, Poșta, Romatsa, Compania Aeroporturi București, Romarm și Loteria.