Atac de termo-panică!

Când în ianuarie 2009 costurile cu încălzirea unui apartament cu două camere ajunseseră la 250 lei pe lună, toată lumea s-a luat cu mâinile de cap. Era un nivel istoric! Recordul nu a rezistat însă mult, pentru că în prima lună din 2010 încălzirea aceluiaşi apartament a ajuns la 310 lei.

În continuarea "tradiţiei", anul acesta Guvernul se pregăteşte să elimine subvenţia la gigacalorie. Cum pentru ianuarie 2011 se anunţă facturi de aproape 500 lei, orădenii renunţă pe capete la serviciile Electrocentrale. BIHOREANUL vă prezintă efectele pe care le va avea în iarnă retragerea subvenţiei...

Facturi de groază

În medie, un apartament cu două camere consumă într-o lună de iarnă cam o gigacalorie. La tariful acualizat săptămâna trecută cu cele cinci procente rezultate din majorarea TVA, asta înseamnă 175 lei. Dacă mai dă şi gerul, se adaugă o jumătate de gigacalorie, iar factura ajunge pe la 260 lei.

Numai că realitatea bate statisticile! Când apartamentul e la ultimul nivel al blocului, pierde căldură, iar dacă proprietarul e mai friguros consumul ajunge şi la două gigacalorii. Asta înseamnă că la iarnă termoficarea va provoca în bugetul orădenilor arsuri de gradul trei.

După retragerea subvenţiei, populaţia va suporta integral costul gigacaloriei produse de Electrocentrale, ceea ce înseamnă că, la un tarif de 246 lei pe gigacalorie, încălzirea unui apartament ar putea ajunge la 492 lei pe lună. Peste 100 de euro!

Frica de CET

Perspectiva eliminării subvenţiei le provoacă orădenilor frisoane încă din vară. "Primim cam două cereri de debranşare pe săptămână. Solicitanţii, 90% pensionari, se tem că vor ajunge în incapacitate de plată şi preferă să-şi dea jos din calorifere", explică Sanda Lazăr, preşedinta Asociaţiei de Proprietari "Păsărilor". La fel, cer debranşarea orădenii cu venituri mici, dar şi cei cu mai multe apartamente, pentru imobilele în care nu locuiesc.

Nu toate cererile sunt însă aprobate. "Procedura pentru a putea renunţa la sistemul centralizat de termoficare e destul de anevoioasă. Solicitanţii au nevoie de acordul vecinilor de apartament, de pe orizontală şi de pe verticală, plus de acordul scris al asociaţiei de proprietari exprimat prin hotărârea adunării generale, ceea ce nu este foarte uşor", spune Delia Munteanu Laza, consilier în cadrul Compatimentului Îndrumare Asociaţii Proprietari. De obicei oamenii se împotrivesc debranşării unui vecin pe considerentul că se vor răci pereţii şi va apărea igrasia, iar ei vor trebui să plătească mai mult pentru a avea acelaşi confort termic.

În ciuda restricţiilor, numărul debranşărilor făcute anul acesta se ridică undeva la 75, iar solicitările sunt în creştere. "Dacă solicitantul are toate documentele în regulă îi dăm acordul pentru debranşare, nu ne putem opune. În general orădenii cer demontarea caloriferelor din camerele în care nu stă nimeni, în speranţa că vor plăti mai puţin", arată Dragoş Gligor (foto), directorul Electrocentrale. Speranţă care, în contextul scumpirii gigacaloriei, e tot mai greu de materializat...

"Nu vă debranşaţi!"

Deşi se anunţă facturi uriaşe, primarul Ilie Bolojan sfătuieşte populaţia să nu se debranşeze. "Fac un apel la orădeni să rămână în sistemul centralizat de termoficare pentru că pe termen lung este totuşi cel mai rentabil", a spus primarul săptămâna trecută. Bolojan a mai promis că în cursul acestei săptămâni municipalitatea va face public un nou sistem de subvenţionare, pentru cazul în care Guvernul elimină alocările de la bugetul central. "Avem în vedere măsuri de compensare în special pentru familiile cu venituri reduse. Vrem să ne asigurăm că va fi un tarif suportabil", spune primarul.

Eduard Florea (foto), directorul economic al Primăriei, spune că - întrucât legea interzice practicarea de tarife diferenţiate - singura soluţie e ca municipalitatea să acorde vouchere celor cu venituri reduse. "Solicitantul îşi va depune la Administraţia Social Comunitară Oradea un dosar cu acte privind veniturile realizate şi va primi nişte vouchere. Cu ele îşi va plăti parte din încălzire către asociaţia de proprietari. Asociaţia le va preda la Electrocentrale, iar CET-ul va încasa banii pe ele de la Primărie", spune directorul Florea.

În contextul în care bugetul local se confruntă cu o prăbuşire a veniturilor pe fondul crizei economice, nivelul subvenţiilor şi nivelul veniturilor de la care se acordă nu au fost încă stabilite. Dar în niciun caz nu vor fi la fel de generoase ca până acum...

Căldură pe apă

Deşi dificilă, problema termoficării nu e totuşi de nerezolvat. Promisiunea primarului că orădenii vor ieşi mai bine în reţea decât pe cont propriu are la bază demersurile deja făcute de Direcţia Management Proiecte cu Finanţare Internaţională în scopul obţinerii unor fonduri europene pentru modernizarea CET şi pentru valorificarea apei geotermale de sub oraş.

"Cu puţin noroc, Oradea ar putea obţine un preţ mediu ponderat de 148 lei gigacalorie, ceea ce e foarte bine", spune Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei. Calculele sunt simple. Oraşul are nevoie într-un sezon rece de circa 700.000 gigacalorii, pe care în prezent le obţine din arderea cărbunelui, gazului şi păcurei. Pentru a scădea numărul gigacaloriilor scumpe şi poluante, Electrocentrale ar putea folosi apa geotermală, ieftină şi curată.

"Staţia din Nufărul ar putea livra circa 80.000 de gigacalorii, cea din Borş are o capacitate de 50.000-100.000 de gigacalorii, iar rezervorul din Sântion ar putea livra cam 100.000", spune Boloş. Un calcul sumar arată că prin valorificarea apei geotermale la 50 lei pe gigacalorie, faţă de cei 246 lei cât costă cu cărbune şi gaz, orădenii ar putea ajunge la un preţ mediu de 148 lei pe gigacalorie. Mult chiar sub cel de acum! "Dacă totul merge bine, proiectele privind exploatarea apei geotermale şi de modernizare a CET-ului ar putea fi materializate cam în trei-patru ani", spune optimist Boloş.

Numai că, până la implementarea lor, orădenii vor trebui să traverseze nu una, ci trei ierni fără subvenţii. Or, una singură e de-ajuns ca să-i îngroape în datorii pentru mulţi ani de-acum încolo...

"Sper că Guvernul va menţine subvenţia. Altfel, orădenii ar fi nevoiţi să se retragă într-o cameră a apartamentului şi să facă foc, la fel ca pe vremea bunicilor, doar acolo, în vreme ce restul casei va rămâne îngheţat"

Dragoş Gligor

Conform listei datornicilor Electrocentrale, societatea are de recuperat de la asociaţiile de proprietari nu mai puţin de 4,7 milioane lei, din care mai bine de 2,5 milioane de la primele zece asociaţii din topul restanţierilor. Lista e deschisă de Asociaţia 114 Rogerius, cu datorii de 485.000 lei, urmată de Asociaţia 321 (417.000 lei) şi de Asociaţia Rogerius 235 (328.000 lei). "Dacă acum nu se descurcă, nu văd cum vor ieşi din iarnă asociaţiile cu debite mari. O soluţie ar fi plata în avans, încă din vară, a unei părţi din factură, iar alta reabilitarea termică a blocului", spune Delia Munteanu Laza, de la Compartimentul Îndrumare Asociaţii de Proprietari.

Cele două variante nu rezolvă însă problema. Pe de o parte, orădenii nu au din ce plăti de pe acum parte din factura de încălzire, iar pe de cealaltă parte fiindcă, deşi izolarea apartamentului creşte confortul termic, aceasta nu reduce totuşi factura de încălzire.