Atac la DNA! Cei 4 judecători orădeni acuzaţi de procurori că au scos un violator din închisoare, scăpaţi de Curtea de Apel Cluj

Întorsătură neaşteptată în dosarul judecătorilor Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc şi Ovidiu Galea, suspendaţi din funcţii vara trecută, când DNA Oradea i-a trimis în judecată, acuzându-i că, prin soluţii date pe baza unor documente false, l-ar fi scos din închisoare pe ginerele unei avocate, condamnat pentru tentativă de viol.

După un an în care dosarul a fost blocat la Curtea de Apel din Cluj şi la scurt timp după ce BIHOREANUL le-a cerut să explice de ce l-au tărăgănat, magistraţii clujeni au stabilit, subit, că procesul nu poate fi judecat. Motivul? Procurorii anticorupţie din Oradea nu şi-au făcut treaba corect. Chiar dacă aceştia ripostează că, dimpotrivă, au analizat corect fiecare probă, povestea tinde să semene cu o răfuială între procurori şi judecători...

Patru dintr-o lovitură

La 1 iulie 2014, procurorii DNA Oradea înaintau Curţii de Apel Cluj actul de acuzare întocmit pe numele judecătorilor Florica Roman şi Denisa Vidican, de la Curtea de Apel Oradea, respectiv Raluca Cuc şi Ovidiu Galea, de la Tribunalul Bihor, dar şi pe al avocatei Mariana Mihoc şi al unui bărbat din Budureasa, Gheorghe Jurcă. Acuzaţiile, pentru care magistraţii au şi fost suspendaţi din funcţii, vizează modul în care cu patru ani înainte, în 2010, ginerele avocatei Mihoc, Viorel Bodin, condamnat la închisoare şi chiar încarcerat pentru o tentativă de viol, a fost scăpat de pedeapsă printr-un lanţ de decizii ale Tribunalului Bihor, întemeiate, zic procurorii, pe documente fabricate ori de-a dreptul inexistente.

Concret, DNA a susţinut că pentru a obţine eliberarea ginerelui său, condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, Mihoc a înaintat instanţei două contestaţii în anulare, atât în numele violatorului, cât şi al victimei, plus, la indicaţiile prietenei sale, judecătoarea Florica Roman, două documente măsluite: dovada împăcării între Bodin şi victimă, un act antedatat de pe care lipsea semnătura bărbatului aflat deja în spatele gratiilor, şi o adeverinţă de la locul de muncă al tinerei, ce atesta că în timpul procesului aceasta n-a putut lipsi de la serviciu pentru a depune la dosar în timp util actul de împăcare.

Intervenţii cu cuc

După ce i-ar fi oferit avocatei consultanţă, judecătoarea Roman ar fi intervenit la colegii ei de la Tribunal pentru ca violatorul să obţină o soluţie favorabilă. Şi nu dezinteresat, fiindcă ar fi fost recompensată atât de avocată, cât şi de unchiul lui Bodin, Gheorghe Jurcă, cu bani şi cu diverse bunuri: păstrăvi, whisky, plus un ceas cu... cuc.

În urma intervenţiilor, susţine DNA, judecătorul Ovidiu Galea a dispus devansarea termenului de judecată a contestaţiei din data de 24 septembrie 2010 în 16 iunie, în baza unei cereri formulate de condamnat care, potrivit procurorilor, nici nu a existat la dosar. În final, pe 4 martie 2011, completul format din Raluca Cuc Raluca, Denisa Vidican şi Ovidiu Musta (cu opinia separată a acestuia din urmă) a admis contestaţiile în anulare, scăpându-l astfel pe violator de închisoare.

Acuzaţiile DNA împotriva celor patru judecători nu sunt nici puţine, nici neînsemnate: Florica Roman a fost inculpată pentru trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului şi complicitate la fals în înscrisuri, Raluca Cuc şi Denisa Vidican pentru abuz în serviciu cu obţinerea unui folos necuvenit pentru altul şi favorizarea făptuitorului, iar Ovidiu Galea pentru două fapte de abuz cu obţinerea unui folos necuvenit pentru altul, două de fals, una de uz de fals, respectiv participaţie improprie la fals intelectual şi la fals informatic.

La judecată

Fiind primul dosar în care DNA trimitea în judecată patru judecători, cazul a iscat un adevărat scandal între procurorii anticorupţie şi magistraţii de la Tribunal şi Curtea de Apel Oradea. Aceştia, la rându-le, i-au acuzat pe anchetatori că prin întrebările puse celor patru judecători cu privire la modul în care rezolvă procesele le-au lezat independenţa şi au afectat secretul deliberărilor. De altfel, în timpul cercetărilor, 48 de judecători de la Tribunal şi Curtea de Apel Oradea au declanşat o acţiune fără precedent, solicitând Consiliului Superior al Magistraturii să se pronunţe dacă judecătorii pot fi interogaţi în legătură cu deliberările, omiţând să precizeze însă că ancheta DNA viza suspiciuni de abuz şi corupţie, nefiind un atac deliberat la independenţa lor. Răspunsul nu le-a fost, însă, favorabil, CSM arătând că obligaţia judecătorului de păstrare a secretului deliberării încetează în momentul în care e acuzat de o încălcare a legi.

Oricum, ancheta DNA a continuat, iar pe 10 iulie 2014 dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, în Camera preliminară, un filtru prealabil judecăţii propriu-zise, în care un judecător analizează dosarul, rezolvă chestiunile ce ţin de legalitatea actului de sesizare şi a probelor, iar în final stabileşte dacă procesul poate începe sau nu. Or, în cazul în care găseşte nereguli, magistratul poate să dispună retrimiterea dosarului la Parchet, pentru remedierea problemelor identificate.

Tot pe loc, pe loc..

Conform Codului de procedură penală, durata procedurii în Camera preliminară poate fi de cel mult 60 de zile de la înregistrarea dosarului la instanţă, dar în cazul judecătorilor orădeni termenul a fost depăşit copios. Prima şi singura dezbatere în Camera preliminară a avut loc abia după cinci luni, pe 27 noiembrie 2014, după care judecătorul a pus dosarul la păstrare, spre nemulţumirea atât a procurorilor DNA, cât şi a magistraţilor inculpaţi, în lipsa altor explicaţii, ambele părţi  început să se bănuie reciproc de "intervenţii" la colegii clujeni.

De altfel, potrivit presei din Cluj, suspectând că dosarul nu "zace" întâmplător, DNA a şi făcut unele verificări privind un posibil trafic de influenţă, luând în colimator alţi magistraţi ai Curţii de Apel Oradea care ar fi putut interveni la omologii din Curtea de Apel Cluj în favoarea celor patru colegi inculpaţi.

Tac şi nu fac

Încercând să afle motivul pentru care procesul acestora tărăgănează, la începutul lunii trecute BIHOREANUL a cerut DNA şi Curţii de Apel Cluj să comunice stadiul dosarului şi motivele pentru care încă nici nu a intrat în dezbatere pe fond.

Răspunsul? Reprezentanţii DNA au recunoscut că procesul este tergiversat, dar au afirmat că nu pot face nimic pentru a-l accelera. "Procurorii nu au instrumente juridice pentru a interveni asupra activităţii judecătorului de Cameră preliminară", au explicat anchetatorii, arătând cu degetul spre instanţa clujeană. "Pentru orice alte detalii vă recomandăm să vă adresaţi instanţei competente", a recomandat Biroul de presă al DNA.

Reprezentanţii Curţii de Apel Cluj nu au dorit însă să ofere nicio explicaţie, motivând că publicarea unor astfel de informaţii ar dăuna "procesului echitabil", ca şi cum tergiversarea procesului nu ar putea avea aceleaşi consecinţe. "Explicaţiile cu privire la anumite dispoziţii ale instanţei sau conduita părţilor nu constituie informaţii de interes public, acestea fiind exceptate de la liberul acces la informaţiile de interes public," iar "publicitatea aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces", arăta pe 16 iunie purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel clujene, Dana Gârbovan.

Stânga-mprejur

Ca prin minune, însă, după doar două zile, la aproape un an după trimiterea dosarului în judecată, dosarul a primit totuşi un prim verdict. Dar unul deloc măgulitor la adresa DNA Oradea. Potrivit soluţiei magistratului de Cameră preliminară de la instanţa din Cluj, procurorii anticorupţie din Oradea au întocmit împotriva celor patru judecători un rechizitoriu neclar, în care nu au explicat acuzaţiile suficient de amănunţit, şi care suferă de omisiuni surprinzătoare, specifice mai curând unor debutanţi decât unor anchetatori de elită.

De pildă, DNA nici măcar nu a indicat toate persoanele care au legătură cu procesul ori locul unde urmează să fie citate. Şi mai grav, o serie de probe propuse de procurori – declaraţiile unui denunţător şi ale unor martori, dar şi interceptări ambientale – au fost pur şi simplu excluse ca nelegale. Motivul? Probele fuseseră administrate de poliţiştii Direcţiei Generale Anticorupţie, abilitaţi să cerceteze doar angajaţi ai MAI, neavând deci dreptul să participe la această anchetă. Pe cale de consecinţă, odată cu probele au fost înlăturate din rechizitoriu şi acuzaţiile pe care acestea le susţineau: în cazul judecătoarelor Denisa Vidican şi Raluca Cuc au dispărut astfel abuzul în serviciu şi obţinerea unui folos necuvenit pentru altul, urmând să răspundă doar pentru favorizarea infractorului.

De departe, în urma deciziei magistratului clujean, cel mai câştigat a fost judecătorul Ovidiu Galea, care a fost exonerat de orice vină, din actul de acuzare fiind anulate dispoziţiile de trimitere în judecată atât pentru abuzul în serviciu, cât şi pentru fals şi uz de fals.

Mergem înainte!

Decizia de Cameră preliminară a Curţii de Apel Cluj a fost comunicată DNA pentru ca procurorii orădeni să-şi repare greşelile din rechizitoriu şi să hotărească dacă îşi menţin dispoziţia de trimitere în judecată a celor patru judecători şi sub ce formă: cu rechizitoriul iniţial sau fără probele şi acuzele eliminate ca nelegale? Şi, cum procurorii sunt hotărâţi să rămână la varianta iniţială a actului de acuzare şi să conteste soluţia Curţii de Apel din Cluj, verdictul final îl va da abia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, .

Prin urmare, procesul celor patru magistraţi orădeni încă mai are cale lungă până să înceapă cu adevărat, iar judecătorii inculpaţi, lăsaţi fără slujbe şi leafă, pot aştepta mult şi bine să-şi dovedească nevinovăţia, aşa cum au spus BIHOREANULUI că sunt nerăbdători să facă. De astă dată, însă, nu doar din vina procurorilor pe care îi acuză că i-au inculpat fără vină, ci şi a propriilor colegi, care le-au ţinut dosarul la păstrare.

UNA RECE, ALTA CALDĂ
Puşcaş la judecată

Dosarul judecătorilor Roman, Vidican, Cuc şi Galea nu e singurul în care magistraţii clujeni le dau emoţii procurorilor DNA Oradea. Acelaşi judecător clujean de Cameră preliminară a ţinut blocat, tot un an, şi dosarul în care ex-judecătorul Mircea Puşcaş, de la Curtea de Apel Oradea, a fost inculpat pentru că ar fi cerut 40.000 euro unor traficanţi de ţigări pentru o sentinţă favorabilă.

Dosarul lui Puşcaş a primit verdictul pe 30 iunie 2014, magistratul de Cameră preliminară al instanţei clujene retrimiţând DNA Oradea actul de sesizare din cauza unei probleme formale: lipsa ştampilei şi semnăturii unui traducător pe procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice interceptate.

În mod bizar, soluţia a fost comunicată procurorilor abia luna trecută, după un an de la pronunţare. Potrivit surselor BIHOREANULUI, în acest caz DNA a remediat neregulile semnalate, dar chiar şi aşa procesul tot mai are de aşteptat, pentru că judecătorul de Cameră preliminară mai trebuie să pronunţe decizia finală, cu motivarea de rigoare. Şi cine ştie când o va face?...