Agravarea crizei epidemiologice a ajuns şi în Bihor la cote mari. Într-o singură săptămână, în judeţ au fost depistate aproape 2.000 de noi infectări, înmulţirea îmbolnăvirilor punând la încercare sistemul sanitar local nu doar pentru că trebuie să asigure paturi tuturor pacienţilor, ci şi pentru că e nevoit s-o facă în condiţiile în care virusul loveşte inclusiv corpul medical.

BIHOREANUL a aflat că săptămâna trecută peste 20% din medicii, asistentele şi infirmierele celor două mari spitale din Oradea, Municipal şi Judeţean - adică sute de cadre medico-sanitare - au fost depistate cu Covid. Prin urmare, deşi numărul paturilor pentru noul val de pacienţi a fost suplimentat, se pune întrebarea cine îi va îngriji... 

Sute de persoane confirmate, zeci internate 

Pandemia evoluează în Bihor cu repeziciune: dacă până duminică, 1 noiembrie, se ajunsese la 6.814 îmbolnăviri înregistrate de la începutul crizei, după doar şase zile, sâmbătă, pe 7 noiembrie, bilanţul oficial a urcat la 8.545. Practic, într-o singură săptămână, Spitalul Municipal din Oradea, singurul exclusiv anti-Covid în tot judeţul, a avut de gestionat încă 1.731 de noi îmbolnăviri. 

O sarcină sisifică, pentru că persoanele confirmate cu Covid trebuie evaluate medical, iar unele internate, cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de prima parte a pandemiei, odată cu apropierea sezonului rece, ponderea celor simptomatice a crescut semnificativ. "Ne vin pacienţi cu semne specifice infectării cu Covid, dar şi cu manifestări de boli cardiace, metabolice etc", spune directorul medical al Spitalului Municipal din Oradea, dr. Ovidiu Burtă (foto).

"Într-o zi cu peste 200 de noi cazuri Covid, dintre acestea la spital ajung cam 100 de persoane pentru a fi evaluate. Numai o mică parte, câteva zeci sunt internate pentru o zi-două. Pentru restul se fac în aceeaşi zi doar investigaţii elementare. De exemplu, nu le mai facem tuturor examinări CT, ci doar celor cu simptome respiratorii", a explicat BIHOREANULUI un alt medic. 

Ce se întâmplă cu restul persoanelor confirmate în fiecare zi cu virusul? Merg acasă, cu indicaţii terapeutice, urmând ca de monitorizarea lor să se ocupe medicii de familie. O parte dintre ei, însă, ajung din nou la spital, după câteva zile, pentru că starea de sănătate li se înrăutăţeşte. Unii chiar la ATI...

Ori, ori...

În această situaţie, prima urgenţă a devenit asigurarea unui număr suficient de paturi pentru a primi toţi pacienţii pentru care internarea e necesară. Provocarea a fost serioasă pentru sistemul sanitar local: marţea trecută, coordonatorul spitalelor din Bihor cu subordonare locală, dr. Gheorghe Carp, care este şi managerul Spitalului Judeţean, împreună cu şefii spitalelor municipale din Oradea, Beiuş, Marghita şi Salonta, plus cei ai spitalelor orăşeneşti din Aleşd şi Ştei, s-au întâlnit pentru a decide în ce fel poate fi făcută suplimentarea paturilor.

Managerii au avut două variante, una fiind propusă de dr. Hadrian Borcea, şeful UPU-SMURD Bihor. Cu argumentul că pe cele 15 paturi din containerele UPU din faţa Spitalului Judeţean aşteptau zilnic pacienţi, timp de câteva ore, până se eliberau paturi în Spitalul Municipal, dar şi că, în celelalte spitale din judeţ, gradul de ocupare a paturilor a scăzut până la 25%, Borcea a propus ca şi aceste unităţi să preia bolnavi Covid, în primul rând cele din Beiuş şi Marghita. Ceea ce, evident, nu i-a încântat pe manageri.

În final s-a optat pentru cealaltă variantă: Municipalul orădean să rămână singurul exclusiv anti-Covid, pentru că oricum îi sunt direcţionaţi toţi pacienţii infectaţi descoperiţi în spitalele din judeţ, dar şi pentru că aici activează toţi cei 10 infecţionişti din Bihor şi majoritatea pneumologilor, cu toţii mai experimentaţi decât colegii din "provincie", care s-ar infecta mai repede în contact cu bolnavii. Condiţia, însă, e ca la Oradea să fie detaşaţi prin rotaţie medici, asistente şi infirmiere de la toate celelalte spitale din judeţ.

Aproape 550 de paturi

Ca să preia un număr cât mai mare de pacienţi, Spitalul Municipal a trecut printr-o nouă reorganizare, aşa încât capacitatea de internare a crescut de la 378, cât era cu două săptămâni în urmă, la 546 paturi sâmbăta trecută.

Potrivit dr. Ovidiu Burtă, în Rogerius sunt 35 paturi ATI, toate complet dotate cu ventilatoare şi monitoare, şi 313 paturi în celelalte secţii, toate cu instalaţii de oxigen, aşa încât asistarea bolnavilor cu insuficienţe respiratorii să fie făcută cât mai rapid, pentru ca starea să nu li se agraveze şi să ajungă la Terapie Intensivă. Nu de alta, dar la ATI rata se supravieţuire este de doar 13%!

De asemenea, de sâmbăta trecută a fost majorat, de la 40 la 98, numărul paturilor în vechea secţie de Boli Infecţioase din strada Republicii, prin reactivarea rezervei de 40 paturi de Infecţioase şi transformarea în paturi Covid a încă 18 paturi din fosta secţie de Chirurgie Toracică. Cel mai important detaliu, subliniază dr. Burtă, e că şi aceste 98 de paturi au de săptămâna trecută instalaţii de oxigen. De altfel, a fost finalizată montarea unui rezervor de 5.000 litri de oxigen pe Republicii, iar în Rogerius a fost instalat încă unul de 20.000 litri pe lângă cel vechi de 5.000 litri.

Nu în ultimul rând, a fost reactivată şi secţia cu 100 de paturi din Băile 1 Mai a Spitalului de Recuperare Felix. "Pentru că acestea, dat fiind specificul unităţii, nu au oxigen, am alocat un infecţionist aici, care să monitorizeze pacienţii şi, la nevoie, dacă starea cuiva se agravează, pacientul să fie adus în oraş", spune dr. Burtă.

Doctori pe tuşă 

Cel mai greu de rezolvat este, însă, problema cadrelor medico-sanitare, deoarece acestea au început să se infecteze pe capete. Dacă până în vară, când lucrau în ture de câte 14 zile, se infecta câte o asistentă sau o infirmieră la o săptămână, în ultimele două săptămâni, angajaţii celor două mari spitale din Oradea, Municipal şi Judeţean, au fost confirmaţi cu Covid cu sutele!

"Joi (n.r. - 5 noiembrie) aveam infectaţi 170 de doctori, asistente şi infirmiere, dintr-un total de aproape 1.000", a declarat BIHOREANULUI dr. Gheorghe Carp (foto). Urmările nu sunt greu de ghicit: uneori rămân secţii întregi "descoperite", fără personal: "Dintr-o secţie de chirurgie, în acest moment a rămas neinfectat un singur medic, restul sunt indisponibili, în frunte cu şeful secţiei", spune dr. Carp. 

La Municipal, potrivit managerului Maria Silaghi, cea mai recentă "numărătoare", făcută în ultimele zile ale lunii octombrie, arăta 110 cadre infectate, dintre care 25 de medici şi 85 de asistente şi infirmiere. Săptămâna trecută li s-au adăugat încă 46.

Potrivit epidemiologilor, infectarea personalului medico-sanitar nu se produce în spitale, unde au de-a face cu bolnavi cu Covid, dar poartă echipamente de protecţie, ci în afara acestora, în situaţii când "lasă garda jos". "Anchetele epidemiologice arată că, în majoritatea cazurilor, medicii şi asistentele s-au infectat în familii. Ca dovadă, întâi au fost confirmaţi cu Covid membri ai familiilor şi cunoscuţi, abia apoi cadrele medico-sanitare", afirmă un epidemiolog.

În cea mai mare parte, doctorii, asistentele şi infirmierele cu Covid se izolează la domiciliu şi urmează medicaţie specifică, de cele mai multe ori pentru forme uşoare ale bolii, dar sunt şi situaţii când unii au ajuns pacienţii propriilor colegi, trebuind să fie internaţi la Municipal. 

"Doctori nu putem cumpăra"

Atât managerul Municipalului, cât şi cel al Spitalului Judeţean afirmă că problema critică nu e cea a înfiinţării de noi paturi ATI pentru bolnavii cu Covid în stare gravă, cât cea a asigurării cu personal calificat. Ca dovadă, în martie, la începutul pandemiei, Municipalul avea doar 15 paturi ATI, iar acum, în 8 luni, a ajuns la 35. La fel, Judeţeanul a rezervat pacienţilor internaţi aici pentru intervenţii chirurgicale şi descoperiţi şi cu Covid un număr de 15 paturi (unele fiind chiar ocupate) din totalul celor 35 existente, iar la nevoie mai poate suplimenta capacitatea.

În plină pandemie, Spitalul Judeţean a câştigat un proiect european de 6 milioane euro pe POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare), pentru echipamente. "Cu o parte am acoperit cheltuielile făcute în aprilie, când am achiziţionat împreună cu Primăria echipamente de protecţie, cu o altă parte am cumpărat încă 6 ventilatoare pentru ATI, un CT, ecografe, electrocardiografe şi o autospecială pentru transportarea a doi pacienţi contaminaţi, cu asistare respiratorie în condiţii de izolare. Spitalul Municipal a câştigat şi el un proiect de 3 milioane euro, pentru un CT şi un RMN. Deci nu banii pentru achiziţia de paturi şi echipamente sunt problema, ci medicii", spune dr. Carp. Dar, adaugă el, "doctori nu putem cumpăra de nicăieri şi nici nu-i putem face peste noapte"...

ALERTĂ LA 112
Veniţi să ne testaţi!

De la finele lunii octombrie, când criza sanitară a evoluat agresiv, sistemul sanitar din Bihor este supus unei noi suprasolicitări: tot mai mulţi oameni vor să fie testaţi, gratis şi la domiciliu, chiar dacă nu este cazul, sunând la 112 şi declarând că au simptome de Covid. Potrivit şefului UPU-SMURD Bihor, dr. Hadrian Borcea, şi managerului Serviciului de Ambulanţă Judeţean, dr. Liciniu Venter, Bihorul a devenit chiar "campion" naţional la testarea prin SAJ, depăşind judeţe mult mai mari, cum ar fi Braşov ori Iaşi, şi ajungând ca peste 60% din numărul apelurilor zilnice la 112 să fie pentru testarea gratuită. 

"Echipajele SAJ au ajuns să facă faţă cu greu urgenţelor medicale reale, dar şi recoltarea probelor se face mai greu. Miercuri seară (n.r. - 4 noiembrie), aveam neonorate 230 de solicitări la 112 pentru prelevări. În 5 noiembrie s-au făcut teste pentru probe recoltate prin SAJ pe 2 noiembrie", explică dr. Borcea.

La propunerea acestuia, DSP Bihor a decis marţea trecută cooptarea a 5 centre medicale de permanenţă (din Săcueni, Dobreşti, Cefa, Bratca şi Pomezeu) pentru prelevarea de probe de la persoanele care sună la 112. Vineri, însă, decizia a devenit inutilă, spune dr. Borcea: "Medicii de familie de la centrele de permanenţă au pus condiţii aberante, de exemplu să nu fie folosite nici clădirile lor, nici maşinile, nici asistentele, nici ei. Cum ar veni, s-ar implica, dar să facă alţii".
Prin urmare, săptămâna aceasta va fi încercată o altă soluţie, care să atenueze suprasolicitarea SAJ.