Gradul de îndatorare al municipiului va scădea de la 60,93% în decembrie 2015 la 20,39% în decembrie 2016. "Din creditul CEC în valoare de 100 milioane lei luat pe un an pentru cofinanţarea proiectelor europene, am utilizat în final doar 88 milioane lei. În urma decontărilor făcute cu finanţatorul european, în valoare de 72,6 milioane lei, am rambursat deja 53 milioane lei. Mai avem de primit încă 32 milioane lei. Şi dacă nu primim niciun leu, nu se pune problema să nu putem rambursa sau refinanţa diferenţa rămasă de 12 milioane lei", a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, Nadia Haş, directorul economic al Primăriei.

Potrivit directoarei, gradul de îndatorare al Oradiei a cunoscut un trend crescător începând din 2013, când a demarat implementarea marilor proiecte europene, majorându-se de la 16,2% la 18,8% în 2014, pentru a face un salt la 60,93% anul trecut, urmând să scadă la 20,39% anul acesta şi la 18,53% în 2017.

"În anul 2019 gradul de îndatorare se va stabiliza undeva la 19% pentru că vor începe plăţile la creditul de 22,6 milioane euro luat pentru cofinanţarea unui pachet de cinci proiecte europene", a spus Haş.

Primăria a acoperit din împrumutul BEI partea ei de contribuţie la construirea aquapark-ului din strada Codrilor, a pasajelor peste DN 76 şi DN 79, construcţia drumului expres şi reabilitarea dealului Ciuperca. "Am făcut un calcul şi rambursarea creditului BEI ne va costa 0,52 lei pe cap de locuitor pe an în următorii 20 de ani", a declarat directoarea.

Conform legii, gradul maxim de îndatorare al unei municipalităţi este de 30%, procent la care nu se iau în calcul împrumurile luate pentru cofinanţarea împrumuturilor europene. Conducerea municipalităţii a inclus în calcul şi aceste împrumuturi pentru că până la urmă sunt bani care trebuie rambursaţi.

"Perspectivă stabilă"

De altfel, aceleaşi calcule le-au făcut şi specialiştii agenţiei internaţionale Fitch Ratings, care au acordat pe 3 iunie municipalităţii orădene calificativele de rating BBB- pentru împrumuturile pe termen lung în lei şi valută şi F3 pentru creditele pe termen scurt în valută, ceea ce înseamnă în ansamblu că "perspectiva pe termen lung este stabilă".

Municipalitatea îşi menţine aceleaşi calificative încă din 2013, în ciuda instabilităţii legislative de la nivel naţional, cu impact direct asupra vieţii economice şi creşterii gradului de îndatorare. "Calificativele reflectă performanţa financiară solidă a municipiului, datorată atât veniturilor provenite din progresele semnificative ale economiei locale, dar şi îmbunătăţirii ratelor de colectare a veniturilor proprii", a spus Nadia Haş.

Potrivit directoarei, calificativul de "perspectivă stabilă" dat de Fitch Rating ţine cont de "planurile ambiţioase de investiţii ale oraşului care necesită o creştere a datoriei publice în 2016" dar reflectă că "Oradea va respecta limitele serviciului datoriei publice".

149,3 milioane euro atraşi

Directoarea Nadia Haş a făcut pentru BIHOREANUL o sinteză de ultimă oră a finanţărilor atrase de municipalitatea orădeană în ultimii ani, pentru a clarifica informaţiile contradicgtorii vehiculate în spaţiul public.

Din cele 62 de proiecte implementate în perioada 2009 - 2015, 10 proiecte, în valoare totală de 5,6 milioane euro, cum ar fi reabilitarea grădinii zoologice sau amenajarea centrelor sociale Candeo şi Dignitas, au fost cofinanţate de la bugetul de stat.

52 de proiecte, în valoare totală de 241,4 milioane euro, au fost cofinanţate din fonduri europene cu contribuţia bugetului de stat. Acestea au prevăzut investiţii precum construcţia noului CET pe gaz şi reabilitarea a 17,7 kilometri de reţea de termoficare, reabilitarea Cetăţii sau construirea Aquapark-ului.

În ceea ce priveşte proiectele cu cofinanţare europeană, valoarea contractată a scăzut de la 241,4 milioane euro la 209,6 milioane euro în urma licitaţiilor, ceea ce înseamnă o diminuare la 87% a valorii estimate.

Conform declaraţiei directoarei Nadia Haş, din cei 209,6 milioane euro, 149,3 milioane euro o constituie cofinanţarea europeană, cea de la bugetul de stat şi plata TVA. Restul de 59,7 milioane euro, reprezentând 28,5% din total, este contribuţia oraşului, formată din alocări de la bugetul local în valoare de 12,6 milioane euro şi credite de 47,1 milioane euro. 

Diferenţa de 570.000 euro o reprezintă contribuţiile asociaţiilor de proprietari care au derulat proiecte de reabilitare termică a blocurilor.