Autobuz la poartă: Primăriile din Zona Metropolitană preiau puterea de a-şi organiza singure transportul local

La fel ca-n blockbuster-ul "Speed", transportul local e ca un autobuz scăpat de sub control: dacă accelerează riscă să derapeze în faliment, dacă încetineşte este aruncat în aer de nemulţumirea localnicilor.

Puşi la "volan", primarii localităţilor din mediul rural trebuie să asigure deplasarea navetiştilor, dar nu au nici cel mai mic control asupra hardughiei, pentru că foaia de parcurs o scrie Consiliul Judeţean, iar roţile se învârt după voia operatorilor privaţi. Ca să scape din această cursă, primăriile din Zona Metropolitană Oradea s-au asociat cu scopul declarat de a pune mâna pe comandă...

Să treacă la Primărie!

Înfiinţată în luna februarie a acestui an, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Transregio are ca scop îmbunătăţirea transportului în comun din Zona Metropolitană. "Dacă astăzi stabilirea traseelor de autobuz e licitată de către Consiliul Judeţean, iar primarii nu pot interveni în modificarea lor sau a orarului curselor şi nici nu pot da sancţiuni operatorilor, pe viitor se vor putea implica direct", explică Ciprian Barna (foto), directorul Zonei Metropolitane Oradea.

Conform noilor reglementări privind domeniul transportului local, primăriile pot alege între a-şi înfiinţa propria firmă de profil sau a scoate la licitaţie traseele de pe teritoriul lor administrativ. În plus, comunele asociate în Transregio pot încredinţa serviciul direct către OTL. Interesul e reciproc: pe de o parte localnicii beneficiază rapid de condiţii de transport îmbunătăţite fără ca bugetele comunale să-şi dea banii pe autobuze, iar pe de altă parte transportatorul orădean se extinde în judeţ, devenind operator regional după modelul Companiei de Apă Oradea...

Cu subvenţie de la buget

Managerul OTL, Csuzi Istvan (foto), spune că preluarea organizării transportului local de la nivelul CJ la cel al comunelor are numai avantaje. "Având controlul asupra serviciului, primăria stabileşte tariful, impune intervalul de succesiune al curselor şi poate dispune orice alte măsuri de îmbunătăţire a serviciilor", explică Csuzi.

În concordanţă cu interesele localnicilor, consiliul local poate hotărî subvenţionarea unor trasee pentru a încuraja turismul sau să acorde facilităţi la plata abonamentelor pentru elevi, pensionari şi alte categorii sociale. "Dacă are suficienţi bani, consiliul local poate hotărî chiar ca pe anumite trasee să nici nu se plătească bilet, costul integral al transportului urmând să fie subvenţionat de la bugetul local", spune directorul.

Or, în condiţiile în care în prezent licenţele de transport se licitează de către Consiliul Judeţean, iar operatorii sunt majoritatea firme private, acordarea unor astfel de facilităţi este extrem de dificilă. Dacă nu chiar imposibilă...

Cu ochii pe ceas

Primarul de Borş, Bathori Geza (foto), a înţeles rapid avantajele descentralizării. Primul şi deocamdată singurul asociat al municipiului Oradea în cadrul Transregio, Consiliul Local Borş şi-a cumpărat trei autobuze cu care asigură din 2009 transportul navetiştilor la Oradea. "Ne-am făcut firma noastră, pentru că e mai bine pentru populaţie. Acum avem zilnic 22 de curse care pleacă la ora stabilită, indiferent că sunt pline sau duc numai doi oameni. Înainte, că era dimineaţă şi întârzia lumea la serviciu, că era seară şi s-ar fi grăbit acasă, autobuzul nu pornea din staţie până nu se umplea. Lumea se enerva, reclama la Primărie, dar noi nu puteam face nimic", povesteşte Bathori.

Mai mult, lucrând cu propria firmă, Primăria poate controla şi tarifele. "Noi putem merge cu profit zero şi să punem un preţ care să acopere costul cu combustibilul, şoferii şi taxele, pentru că până la urmă e firma locuitorilor comunei. Iar privaţii nu pot face asta", spune primarul. Chiar şi aşa, un bilet pe ruta Borş-Oradea costă 3,5 lei...

Mergem înainte!

Bathori spune că localitatea a hotărât să se asocieze cu Oradea în Transregio pentru a avea garanţia unei dezvoltări ulterioare. "Transregio poate atrage mult mai uşor fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii, pentru îmbunătăţirea parcului auto şi în altele scopuri, decât am fi reuşit noi singuri", spune primarul.

Conform statutului, principalul scop al asocierii e acela de a gestiona în comun transportul public pe raza localităţilor membre, evitând suprapunerile de trasee, precum şi realizarea unor proiecte de investiţii publice de interes zonal care ar putea îmbunătăţi serviciile, de la refacerea de drumuri până la amenajarea de staţii pentru autobuze.

În ciuda faptului că este membru fondator în Transregio, comună bogată, Borşul nici nu se gândeşte să predea transportul local către OTL. "Nu are niciun sens să predăm serviciul câtă vreme populaţia e mulţumită", spune primarul.

"Ne-ar costa prea mult"

Nu acelaşi lucru se întâmplă, însă, la Paleu. Comuna nici nu se gândeşte să-şi înfiinţeze propria societate. "Ne-ar costa prea mult să ne facem firmă. Am cheltui mult pe microbuze şi motorină, pentru că la noi toate drumurile sunt în pantă şi pe serpentine", spune Somogyi Ludovic (foto), primarul de Paleu.

Localitate în dezvoltare, Paleul numără, potrivit listelor electorale, nu mai puţin de 2.560 de adulţi, în creştere masivă faţă de cei 1.870 de localnici majori câţi erau în 2008. Cei mai mulţi sunt foşti orădeni aşezaţi în cartierele nou construite, care au nevoie de legături cu oraşul. "Consiliul Local a adoptat deja o hotărâre privind intrarea în asocierea Transregio, dar cum va funcţiona transportul local - că se înfiinţează o firmă, că rămâne tot firma de acum sau că se dă la OTL - asta se va hotărî după alegeri", spune Somogyi.

La fel se întâmplă şi în celelalte localităţi, precum Sânmartin sau Cetariu. Primarii în funcţie au căzut de acord să pună bazele asocierii, dar lasă în sarcina următorilor aleşi să stabilească modul în care va funcţiona aceasta. Pentru că autobuzele trebuie să poarte navetiştii indiferent cine e noul primar. Organizat, în siguranţă, cât mai aproape de poarta casei şi cât se poate de ieftin...

Indiferent că atribuie serviciile de transport local către OTL, dacă îşi înfiinţează propria firmă sau dacă rămân cu actualii operatori, comunele din Transregio vor beneficia de logistica societăţii orădene fără să investească un leu.

OTL a investit 322.000 de euro, în mare parte bani europeni, în implementarea unui sistem de E-Ticketing bazat pe carduri cu cip, care va permite monitorizarea permanentă a numărului de călători. Sistemul, care va putea fi extins la cerere inclusiv pe autobuzele ce fac legătura cu comunele limitrofe, permite îmbunătăţirea serviciilor prin identificarea fluxurilor de călători şi ţinerea sub control a tarifelor prin lansarea unor produse noi.

"Pentru că preţul combustibililor este în continuă creştere, nu se poate vorbi de o ieftinire a tarifelor, dar vom putea oferi călătorilor servicii mai apropiate de nevoile lor. Spre exemplu, am putea înfiinţa abonamente pentru rute precum Borş-Băile Felix, abonamente cu doar două călătorii pe zi sau abonamente doar pentru zilele lucrătoare. Normal, preţul lor ar putea fi mai mic decât cel actual", spune directorul Csuzi Istvan.

Tichetele se vor comercializa la ghişeeler OTL, care va deveni astfel organizator de transport, iar sumele încasate vor fi împărţite la sfârşit de lună între asociaţi conform evidenţei generate de cititoarele de carduri din mijloacele de transport. OTL a început deja montarea cititoarelor de card pe tramvaiele şi autobuzele orădene, operaţiune ce urmează să se finalizeze în toamna acestui an.