Prefectul Claudiu Pop şi secretarul de stat Pasztor Sandor, de la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, au anunţat joi că de la bugetul Ministerului Mediului a fost deblocată suma de 3 milioane lei necesară pentru continuarea lucrărilor de amenajare a acumulării hidrotehnice nepermanente de la Corbeşti (comuna Ceica).
În această zonă, de fiecare dată când s-au înregistrat ploi abundente, apele de pe versanţi, încă din zona Vârciorog, se revărsau în viituri, producând inundarea a sute de gospodării din satele Corbeşti, Topa de Sus şi de Jos, Hidişel, Sâmbăta şi Holod, ultima inundaţie având loc chiar anul trecut.
"După ploile masive de anul trecut s-au inundat sute de gospodării. Apa a fost în această zonă atât de multă, încât a luat un buldozer. Coloana de apă avea 6 metri înălţime", a spus prefectul Claudiu Pop într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la faţa locului, alături de secretarul de stat Pasztor Sandor şi de Mircea Nistreanu, directorul general al firmei Repcon, constructorul acumulării.
Barajul de la Corbeşti a fost început în anul 2011, dar din 2012 nu s-au mai alocat fonduri pentru continuarea lucrărilor. Valoarea proiectată a acestora este de 19 milioane lei, din care până în prezent au fost alocate aproximativ 7 milioane lei. În prezent, acumularea, care are o lungime de 70 metri şi o lăţime de 50 metri pe o înălţime de 29 metri, este executată, conform celor doi oficiali, în proporţie de 60%.
"Aşa cum este, în acest stadiu, a contribuit la reţinerea apelor din ploile abundente căzute luna trecută, astfel că nu au mai fost inundate localităţile din aval", a explicat Pasztor Sandor. Acesta a precizat că după ultimele ploi acumularea a reţinut circa 120.000 - 130.000 metri cubi de apă, iar după finalizarea lucrărilor, pe care o estimează pentru anul 2016, capacitatea acumulării va fi de 1,2 milioane metri cubi de apă.
"Fiind o acumulare nepermanentă, are rolul de a reţine apele din ploi pentru a nu se forma viituri, iar de aici, printr-un baraj, se eliberază strict cantitatea de apă care poate fi preluată de albia naturală a Văii Topa", a explicat şi directorul general al Repcon, Mircea Nistreanu.
"Banii la buget sunt puţini, puteam aloca pentru alte lucrări, care sunt vizibile, dar am ales să-i alocăm aici, deşi este o zonă foarte puţin cunoscută, pentru că aici era vital să continuăm lucrările", a mai spus secretarul de stat, adăugând că această zonă "este ultima de pe harta de risc de inundaţii din judeţul Bihor".
Ca un detaliu elocvent despre cauzele ce determină inundaţiile tot mai frecvente din ultimii ani, Pasztor a precizat, fiind confirmat şi de reprezentantul Repcon, că şi în zona Corbeşti se exploata lemnul "legal sau nu" într-un ritm atât de intens încât în 2011, când au demarat lucrările, maşinile ce transportau beton efectiv nu aveau loc să treacă de cele ce transportau lemn.