Regula instituită de Primăria Oradea de a condiţiona eliberarea autorizaţiei de construire de donarea bucăţilor de teren necesare pentru amenajarea noilor drumuri e un abuz de drept. Aşa au decis judecătorii într-un proces declanşat în 2015 de fostul prefect Aurel Tărău şi de soţia sa, după ce municipalitatea a refuzat să le autorizeze construirea unei staţii de carburanţi fără a ceda o bucată din terenul cu pricina în favoarea oraşului, pentru ca Primăria să amenajeze drumul.
Viceprimarul Mircea Mălan spune însă că trocurile "donaţii pentru autorizaţii" vor continua şi pretinde că acestea sunt de fapt chiar în favoarea solicitanţilor de autorizaţii: "Municipalitatea nu câştigă nimic, dimpotrivă! Oraşul are doar de pierdut: nu mai încasează impozit pe terenul donat şi, în plus, se obligă să facă drumuri", zice edilul.
Certificat da, autorizaţie ba
Aurel Tărău, fost prefect al judeţului Bihor în guvernarea Adrian Năstase, şi soţia sa, Aurora, au obţinut în vara anului 2013 un certificat de urbanism pentru construirea unei staţii de carburanţi cu magazin şi restaurant la ieşirea din Oradea spre Băile Felix, în dreptul hotelului Sky. Pentru acea zonă, Planul Urbanistic General al oraşului, adoptat în 2005, prevedea că accesul spre DN 76 urma să fie realizat printr-un aşa numit drum colector, pe care, din lipsă de fonduri, Primăria nu l-a făcut.
Pentru ca proiectul soţilor Tărău să fie autorizat, Comisia Municipală de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului (CMUAT) a cerut ca investiţia să nu afecteze traseul viitorului drum şi le-a pus în vedere că "terenul afectat de servitutea pentru utilitate publică se va transfera domeniului public prin grija beneficiarilor".
Între timp, parcela, cu tot cu proiectul de construire, a fost vândută unei firme constănţene, Tiragram SRL, care a condiţionat tranzacţia de obţinerea autorizaţiei pentru construcţie. Ghinion! Deşi proiectul a fost modificat ca să corespundă cerinţelor, soţii Tărău au refuzat să facă donaţia, motiv pentru care Primăria nu le-a emis autorizaţia, comunicându-le că dosarul lor este incomplet: "Lipseşte oferta de donaţie pentru terenul grevat de servitute publică, înregistrată la Administraţia Imobiliară Oradea".
Nu-i în drum, dar tot degeaba
Pe 20 octombrie 2015, Tiragram SRL a deschis proces împotriva Primăriei, cerând obligarea instituţiei să emită documentul necesar pentru a deschide şantierul. Pentru că dezbaterile se arătau de durată, în mai 2016 firma a decis însă rezilierea contractului de cumpărare încheiat cu soţii Tărău, din culpa vânzătorului, orădenii fiind astfel obligaţi să returneze banii încasaţi.
Fostul prefect a continuat, în schimb, procesul cu Primăria în nume propriu. "Clienţii mei nu au fost şi nu sunt împotriva dezvoltării urbanistice a oraşului, dar intenţia sau nevoia de dezvoltare nu poate justifica şi nu trebuie să justifice un abuz sau încălcarea drepturilor cetăţeanului", a motivat BIHOREANULUI avocata lor, Irina Poinar (foto).
În timpul procesului, expertizele au arătat că proprietatea soţilor Tărău nici măcar nu se suprapune cu drumul colector ce urmează a fi construit lângă DN 76. "Aici este fie rea-credinţă, fie lipsă de profesionalism. Mă întreb câţi orădeni au fost obligaţi să doneze suprafeţe pentru unele servituţi publice care în realitate nu există?!", spune avocata.
În plus, adaugă aceasta, chiar dacă situaţia ar fi aşa cum o prezintă administraţia locală, ea nu poate condiţiona emiterea unui act administrativ de o ofertă de donaţie. "Nicăieri în Legea 50/1991 privind construcţiile nu există o astfel de condiţie. Este, practic, o adăugare la lege", susţine avocata, care consideră că singura soluţie legală în astfel de situaţii ar fi "exproprierea cu acordarea unei juste despăgubiri, situaţie în care proprietarul terenului nu poate decât să se conformeze".
Un exces de putere
După un proces întins pe 3 ani, întâi Tribunalul Bihor (pe 29 iunie 2017), iar acum Curtea de Apel Oradea (pe 26 ianuarie 2018) i-au dat dreptate fostului prefect, hotărând că Primăria nu poate invoca interesul public pentru a încălca drepturile cetăţenilor. "Acolo unde începe dreptul cetăţeanului se încheie dreptul de apreciere al administraţiei şi, astfel, emiterea unui act administrativ cu încălcarea unui drept reprezintă, desigur, un abuz de drept, adică un exces de putere", se arată în sentinţa judecătoarei Angela Tod de la Tribunal, menţinută de colegii ei de la Curtea de Apel.
Potrivit soluţiei, "refuzul autorităţii locale de a emite o autorizaţie de construire în pofida faptului că reclamanţii nu numai că au obţinut avizele, dar au şi retras construcţiile astfel încât în momentul în care urma să se realizeze investiţia publică să nu existe impediment, nu poate fi primit". Ca urmare, Primăria a fost obligată de instanţă să emită autorizaţia de construire "necondiţionat de prezentarea ofertei de donaţie".
Mergem mai departe
Contactat de BIHOREANUL, viceprimarul Mircea Mălan (foto) a refuzat să comenteze sentinţa, dar susţine că trocul este, totuşi, strict în folosul solicitanţilor: "Municipalitatea nu câştigă nimic, dimpotrivă! Oraşul are doar de pierdut: nu mai încasează impozit pe terenul donat şi, în plus, se obligă să facă drumuri, deşi în oraş mai există încă 250 de străzi nemodernizate", spune vicele.
Mălan apreciază că varianta donaţiei e cel mai eficient compromis între interesul municipalităţii, care se asigură că drumurile vor fi suficient de late pentru a permite urbanizări ulterioare, şi interesul cetăţeanului, care evită birocraţia. "Spre deosebire de donaţie, care se poate perfecta repede, exproprierea durează mai mult. De fapt, nu e moral ca din banii tuturor orădenilor să expropriezi teren ca să faci drum pentru o familie care vrea să se mute în vârful dealului. Şi apoi, exproprierile ne-ar înghiţi tot bugetul de investiţii", justifică edilul.
În ciuda argumentaţiei, cert e că, odată demonstrat faptul că Primăria a impus condiţii abuzive pentru a emite autorizaţii de construire, procesele împotriva instituţiei s-ar putea înmulţi. Singura problemă este faptul că procedura este de durată şi, decât să piardă timpul pe coridoarele instanţelor de judecată, majoritatea orădenilor vor continua să cedeze "şantajului"...
TOTAL
33.241
metri pătraţi de teren au donat în 2017 oraşului orădenii care au avut nevoie de autorizaţii de construire
SCANDAL
Război pe donaţii
Regula "teren contra autorizaţii" funcţionează în Oradea încă din anii ’90, dar a declanşat un război politic abia în precampania pentru alegerile locale din 2016, când consilierii locali ai PSD au decis să se opună tuturor Hotărârilor prin care se acceptau donaţii de terenuri, invocând faptul că singura cale legală pentru ca municipalitatea să le ia este exproprierea lor, cu despăgubire.
Ulterior, după alegeri, pesediştilor li s-au adăugat udemeriştii, ajunşi şi ei în opoziţie, În august 2016, grupul PSD-UDMR a "trântit" 45 de proiecte de HCL privind donaţii imobiliare, profitând că, în absenţa unor colegi aflaţi în concedii, liberalii n-au avut cele 18 voturi necesare pentru a promova actele normative de patrimoniu.
Practic, tot atâţia orădeni au fost lăsaţi fără autorizaţii de construire. "Cu regret vă informăm că oferta dvs. de donaţie a terenului necesar pentru lărgirea tramei stradale nu a întrunit numărul de voturi necesar în vederea aprobării în plenul Consiliului Local din 30 august 2016, grupurile de consilieri ale PSD şi UDMR votând «împotrivă», respectiv «abţinere», fără a-şi justifica în niciun fel decizia", a ţinut să sublinieze Primăria în răspunsurile trimise cetăţenilor afectaţi de votul opoziţiei.
Chiar dacă în şedinţele ulterioare, când liberalii s-au mobilizat, donaţiile au fost aprobate, PSD şi UDMR şi-au păstrat atitudinea până în prezent. Explicaţia? "În aceste cazuri, nu este o donaţie, este o constrângere, şi nu este în regulă", justifică Mariana Blaga (foto), consilier PSD.