Fostul și actualul director al Muzeului Țării Crișurilor, Aurel Chiriac și Gabriel Moisa, au fost invitații unei conferințe de presă a Consiliului Județean Bihor, ultima despre proiectul pentru reabilitarea și amenajarea clădirii fostei Comenduiri a Garnizoanei Oradea ca sediu al instituției de cultură, proiect tocmai finalizat.
„Poate pare că ne lăudăm, dar Muzeul nostru este un model de urmat pentru muzeele din țară și nu numai”, a spus profesorul Moisa despre rezultatul proiectului început în 2018 cu fonduri europene.
Unul dintr-o serie
Început cu cinci ani în urmă, cu finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020, proiectul „Reparații capitale și amenajări interioare sediu nou - Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Lucrări de amenajare incintă și amenajări speciale de muzeu” a avut ca termen de finalizare sfârșitul lunii noiembrie a acestui an. A făcut parte, potrivit vicepreședintelui CJ Bihor Călin Gal, „dintr-o serie de 6-7 proiecte” derulate din anul 2006, când instituția de cultură a fost mutată din Palatul Baroc, retrocedat Episcopiei Romano-Catolice a Oradiei.
Unele dintre aceste proiecte au urmărit obiective mai modeste, așa încât Muzeul să se poată muta cât mai repede în fosta Comenduire a Garnizoanei, unde s-a intervenit pentru reabilitarea acoperișului, reparații ale clădirii, lucrări de întreținere etc.
În schimb, proiectul finanțat prin POR a avut o valoare mare, în total 21,645 milioane lei, urmărind atât transformarea vechii clădiri, de la demisol până la primul etaj, într-una proprie unui muzeu, cât și realizarea unor amenajări exterioare, cum ar fi cea a amfiteatrului, reabilitarea porții de acces, realizarea sistemului de iluminat etc.
De notat că în ce privește celelalte etaje, II și III, acestea au făcut obiectul unui alt proiect, de aproximativ 14 milioane lei, derulat tot cu fonduri europene, dar prin Programul InterReg, acesta urmând să fie finalizat la începutul celei de-a doua decade a lunii decembrie.
„Semnul unei victorii”
Invitat de onoare la conferința de presă (foto jos, primul din dreapta), fostul director al MȚC, Aurel Chiriac, cel care a condus muzeul în perioada 2006, când a început mutarea de la Palatul Baroc, pensionându-se în 2021, a afirmat că finalizarea proiectului pe POR înseamnă „finalul unui drum pe care trebuie să-l punem sub semnul unei victorii a unei instituții de cultură care este un brand al județului Bihor”.
Chiriac a spus că rezultatul reabilitării și amenajării actualului sediu al muzeului a devenit chiar un model „care trebuie urmat din toate punctele de vedere, în primul rând în ceea ce înseamnă protejarea patrimoniului”, arătând că dintre cele peste 500.000 de piese mutate de la Palatul Baroc „practic nu am avut decât un obiect sau două ciobite”.
La rându-i, succesorul lui Chiriac, actualul director Gabriel Moisa (în foto al doilea din stânga), a subliniat că MȚC este, în prezent, cel mai adecvat la necesitățile specifice unei astfel de instituții. „Poate pare că ne lăudăm, dar muzeul nostru este un model de urmat pentru muzeele din țară și nu numai”, a spus profesorul Moisa.
La o întrebare a BIHOREANULUI pe această temă, Moisa a afirmat, de asemenea, că angajații instituției au început pregătiri pentru realizarea de materiale informative pentru vizitatori, în toate limbile de circulație importante din statele europene, sub forma unor audio-ghiduri, care vor completa informarea asigurată în prezent de ghizi în trei limbi și prin intermediul unor touch-screen-uri și al unor proiecții de filme pe monitoare.
„Sunt lucruri care de la sine se cer”, a spus directorul, precizând că este inițiativa angajaților, care fac această muncă în timpul programului de serviciu.
Un muzeu complet
În urma lucrărilor de reabilitare, reamenajare și dotare cu echipamente moderne specifice muzeelor, MȚC a devenit o instituție adaptată nevoilor de azi ale publicului.
Expoziția de Istorie cuprinde la demisol un Lapidarium dedicat arhitecturii ecleziastice din Bihor în Evul Mediu Timpuriu și clasic, la etajul I prezintă obiecte din paleolitic, neolitic și eneolitic din spațiul bihorean actual, apoi din epoca bronzului și a fierului. Pentru Evul Mediu sunt prezentate Cetățile Bihariei și Oradiei, iar epocii moderne îi este dedicat etajul II, cu prezentarea Oradiei și a altor localități din Bihor, cu obiecte reprezentative pentru cultura, religia, educația și comerțul vremii.
Situată la etajul II, Secția de Artă are o expoziție permanentă ce prezintă stiluri și direcții importante ale artei de la finele secolului XIV până acum, cu secțiuni dedicate gravurii austriece și artei românești din perioada Regatului, interbelică, a avangardei și contemporană, realizată inclusiv de autori orădeni.
La etajul III, Secția de Etnografie evidențiază cele mai importante aspecte legate de viața și obiceiurile locuitorilor Țării Crișurilor (naștere, căsătorie, colindat, încondeierea ouălor), precum și de îndeletnicirile tradiționale (agricultură, albinărit, pescuit, viticultură, făcutul pâinii, al pălincii etc).
Expoziția de Științele Naturii, amenajată la etajul I, prezintă colecții de roci, reptile marine și zburătoare, un mamut lânos și ursul de peșteră, iar la demisol a fost amenajat un Vivarium, cu expoziție complexă de animale vii, acvarii și terarii.
Suficiente argumente pentru ca nu doar turiștii, ci și bihorenii să viziteze Muzeul Țării Crișurilor, pentru că de fiecare dată vor putea descoperi ceva în plus față de precedenta vizită...