Aflată pe locul 3 în Europa la zăcămintele de gaze naturale, România se menţine într-un paradox păgubos: pentru că nici măcar o treime din unităţile administrativ-teritoriale nu sunt racordate la reţele, românii se încălzesc cu lemne.
"Oamenii vin la Primărie să ceară lemne de foc la fel cum în comunism cereau butelii de gaz", spune edilul comunei Rieni, Gheorghe Bota, iniţiatorul unei asocieri pentru înfiinţarea unei reţele de gaze în sudul judeţului. La fel ca alţi primari, vrea să profite de faptul că asemenea investiţii, mult peste puterile bugetelor locale, pot fi făcute, în premieră, cu fonduri nerambursabile.
BIHOREANUL vă prezintă proiectele depuse pentru înfiinţarea de noi reţele de gaz, ce şanse au să câştige finanţările necesare şi în cât timp zeci de mii de bihoreni pot renunţa la încălzirea cu lemne.
22 din 101
Strategia de dezvoltare a judeţului în perioada 2014-2020 arăta că din 101 comune şi oraşe bihorene, doar 22 aveau reţele de gaz, aşadar mai puţin de o cincime din total, sub media naţională oricum mică, de 30%. Singura perioadă în care reţelele s-au extins în Bihor a fost între 2007-2011, de la 402 la 546 km, dar de 10 ani nu a mai fost racordată nicio localitate.
Noul preşedinte al Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan, nu doar că a declarat racordarea la gaz drept obiectiv strategic, ci a şi trecut la fapte, profitând de o nouă oportunitate: în septembrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE), condus de Marcel Boloş, a înfiinţat prima axă pentru finanţarea acestor investiţii în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, punând la bătaie 265 milioane euro, aşa încât 85% din cheltuieli să fie din bani europeni, iar 15% din bugetul naţional.
Întrucât prima sesiune pentru depunerea proiectelor a avut ca termen limită data de 17 decembrie, în octombrie Bolojan a zorit primarii, promiţând asistenţă tehnică şi cofinanţare celor interesaţi să acceseze banii europeni. Tot atunci, preşedintele CJ anunţa ca prioritare pentru realizarea de noi reţele patru zone din judeţ: Zona Metropolitană Oradea, cele din jurul oraşelor Aleşd şi Săcueni, plus cea dintre Beiuş şi Ştei, în jurul comunei Rieni (în Beiuş termoficarea făcându-se cu apă geotermală, iar în Ştei Primăria având un contractor pentru propria reţea, în baza unui proiect început anterior).
Excepţie: primarii UDMR
În octombrie şi noiembrie, primarii interesaţi au primit sprijin de la CJ pentru obţinerea avizelor necesare studiilor de fezabilitate, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi ABA Crişuri până la CNAIR, CFR şi Electrica. Concomitent, edilii s-au grăbit să strângă semnături care să ateste că locuitorii vor să le fie racordate locuinţele la viitoarele reţele de gaz. Motivul? O condiţie elementară pentru ca proiectele să fie eligibile este ca numărul gospodăriilor care vor trece pe gaz să fie de cel puţin 1.000.
De la finele anului trecut subiectul nu a mai fost discutat public, dar BIHOREANUL a aflat ce primării şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară formate din mai multe UAT-uri au reuşit să depună proiecte. Au dat curs îndemnului de a-şi pregăti documentaţiile edili din diverse zone ale judeţului, aleşi atât din partea PNL cât şi a PSD, doar primarii din partea de nord, reprezentând UDMR, neîntocmind niciun proiect.
Pe cont propriu
Potrivit informaţiilor de pe site-ul MFE, pentru prima etapă a axei 8.2 "Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale" din cadrul POIM, dintr-un total de 243 proiecte depuse din întreaga ţară, 9 aparţin unor autorităţi locale din Bihor.
Unul dintre proiectele pentru "Înfiinţare reţele inteligente de distribuţie a gazelor naturale" a fost depus de Primăria Sânmartin, care l-a întocmit separat de cel susţinut de Asociaţia ZMO. Potrivit primarului Cristian Laza (foto), acesta prevede realizarea a 126 km de reţele în toate cele 7 sate (Sânmartin, Băile Felix, 1 Mai, Betfia, Cordău, Rontău şi Haieu), precum şi a 4.037 racorduri pentru tot atâtea gospodării, cu contoare inteligente ce permit citirea de la distanţă a consumurilor. "Proiectul are o valoare estimată de 78,206 milioane lei şi presupune amortizarea investiţiei în 15 ani", spune Laza.
Cu sprijinul ZMO
Asociaţia ZMO a acordat comunelor Nojorid, Oşorhei şi Paleu asistenţă tehnică pentru întocmirea unui proiect de 78,312 milioane lei pentru 135,43 kilometri de reţele în Nojorid (31,23 km), pentru cele 5 sate ale comunei Oşorhei (Oşorhei, Alparea, Cheriu, Felcheriu şi Fughiu – 54,07 km) şi 2 din cele 3 ale comunei Paleu (Paleu și Săldăbagiu de Munte – 50,12 km). Per total, ar urma să fie racordate 3.722 gospodării din aceste localităţi.
ZMO a acordat asistenţă tehnică şi pentru proiectul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Urban-Rural alcătuită de comunele Tileagd, Ţeţchea, Aştileu şi oraşul Aleşd. Proiectul are o valoare estimată de 127 milioane lei şi prevede realizarea a 133,79 km de reţea (36,77 km în Tileagd, 26,17 km în Ţeţchea, 37,78 km în Aştileu şi 33,02 km în Aleşd) şi 5.447 branşamente, fiind cel mai mare din Bihor.
Un alt proiect, depus de ADI Gaz Sud Bihor, în valoare de 77,41 milioane lei, a fost întocmit tot cu asistenţa ZMO, prevăzând realizarea a 114,86 km de reţele pentru 3.349 beneficiari din comunele Rieni (cu satele Sudrigiu, Petrileni, Valea de Jos, Ghighişeni şi Cucuceni), Pietroasa (cu satele Chişcău, Cociuba Mică şi Gurani), Bunteşti (inclusiv satele Mizieş, Livada de Jos şi Grădinari), Drăgăneşti (cu satele Păntăşeşti, Păcăleşti, Sebiş, Ţigăneştii de Beiuş şi Belejeni) şi Lazuri de Beiuş (cu satele Cusuiş, Băleni şi Hinchiriş).
La doi paşi
Alte 6 primării au depus proiecte singure sau în parteneriate de câte două pentru că nu au putut înfiinţa ADI-uri. Chiar şi aşa, unele au şanse considerabile. Primăria Sânnicolau Român, de pildă, are un proiect de 17 milioane lei pentru 17 km de reţea şi branşarea a 1.115 gospodării din cele 3 sate (inclusiv Berechiu şi Roit). "Magistrala de gaz trece la 3 km de Berechiu, iar pe lângă gospodării sunt interesate să se racordeze ulterior şi 6 societăţi agricole care au uscătorii de cereale şi 5 ferme zootehnice", spune primarul Dumitru Munge (foto).
Primăria Cociuba Mare a depus un proiect estimat la 22 milioane lei pentru 39 km de reţele în cele 4 sate (inclusiv Petid, Cărăsău şi Cheşa), cu 1.125 beneficiari. "Puteam strânge mai multe semnături, dar am depus proiectul în termenul iniţial, pe 17 decembrie. Alţii au profitat de prelungirea până pe 30 decembrie şi au putut strânge mai multe", spune primarul Mihai Sferle.
La fel a procedat şi Primăria Ciumeghiu, care a întocmit un proiect de 29,41 milioane lei pentru 50,19 km de reţea, cu 1.060 beneficiari în cele 3 sate (inclusiv Ghiorac şi Boiu), plus 11 instituţii publice şi 14 consumatori industriali. Exemplul a fost urmat şi de Gepiu, care s-a asociat cu Husasău de Tinca, făcând un proiect de 49,93 milioane lei pentru 96,01 km de reţea (79 km în satele Gepiu şi Bicaci, respectiv 57,22 km în Miersig, Oşand şi Sititelec), cu 2.127 consumatori casnici şi 16 comerciali. În fine, comuna Ineu s-a asociat cu Săcădatul într-un proiect considerat de 212,844 milioane lei, pentru branşarea a 980 gospodării şi 20 de instituţii şi firme din Ineu, respectiv a 878 locuinţe din Săcădat, după realizarea a 47,37 km de reţea.
Trei favorite
"ZMO şi CJ au sprijinit proiecte cu impact strategic, în zone de unde ulterior reţelele să poată fi extinse mai uşor", spune directorul ZMO, Adrian Foghiş (foto). Potrivit acestuia, MFE va selecta proiectele câştigătoare în aprilie, după care vor fi semnate contractele de finanţare şi vor fi licitate la pachet proiectarea tehnică şi execuţia, care trebuie finalizată în 3 ani. "Cine nu termină lucrările până la 30 decembrie 2023 va primi decontarea sumelor cheltuite până atunci, iar diferenţele vor fi suportate din bugetele locale", spune Foghiş. Concomitent, primăriile şi ADI-urile câştigătoare vor demara şi licitaţii pentru desemnarea viitorilor distribuitori de gaze.
Potrivit conducerii CJ Bihor, cele mai mari şanse le au proiectele depuse de ADI-uri, adică din jurul Oradiei, Aleşdului şi al comunei Rieni, pentru că urmează să aibă cei mai mulţi consumatori raportat la lungimea reţelelor şi, implicit, cea mai rapidă amortizare a investiţiilor. Dar asta rămâne de văzut în aprilie, dacă nu cumva Ministerul va trage o "păcăleală" de nimeni dorită, prelungind perioada de evaluare.
CU AMÂNARE
Primăriile UDMR, mai la vară
În pofida dorinţei preşedintelui CJ Bihor ca şi primăriile din nordul judeţului să depună în decembrie 2020 proiecte pentru reţele de gaze naturale, acestea au amânat documentaţiile. "Dacă ne-am fi asociat 9 primării în jurul oraşului Săcueni, costurile proiectului ar fi depăşit limita maximă admisă, de 25 milioane euro. Am hotărât să facem asocieri mai mici, ca să ne încadrăm în sume", a explicat BIHOREANULUI edilul comunei Diosig, Mados Attila (foto).
Acesta spune că Primăria pe care o conduce se va asocia cu cea a comunei Roşiori pentru un proiect mai mic, care să fie depus în etapa a II-a pe axa 8.2 a POIM în luna iunie, în cadrul unei noi sesiuni pentru care vor fi puse la bătaie 500 milioane de euro.