Oradea are cinci staţii de apă, 23 de bazine de colectare uriaşe, 82 de staţii de pompare, 563 kilometri de conducte şi mii de hidranţi stradali. Totuşi, Compania de Apă nu oferă nicio garanţie că, dacă vă ia foc şcoala, spitalul sau blocul, pompierii au cu ce îl stinge.
"CAO s-a derobat de obligaţia sa legală de a asigura apă în caz de incendiu. Dacă vreau autorizaţie ISU, sunt obligat să construiesc o piscină subterană din care să se poată alimenta pompierii", acuză Dan Duţescu, proprietarul reţelei de clinici Renamed.
Prigoana colectivă
După ce s-au "ars" cu incidentul din clubul Colectiv, soldat cu 63 de morţi şi sute de răniţi, autorităţile suflă şi-n iaurt. "Deşi există în zonă, atât pe strada Clujului, cât şi pe Dragoş Vodă, hidranţi din care ne putem alimenta cu apă la stingerea incendiilor, CAO refuză să ne garanteze continuitatea serviciilor", reclamă proprietarul clinicii Renamed din Calea Clujului nr. 158.
Cazul este departe de a fi singular. "Degeaba am hidrant chiar sub geamul biroului. CAO nu-mi garantează că funcţionează non-stop, aşa că nu-mi foloseşte la nimic", spune proprietarul unei clădiri de birouri din Rogerius.
Din acelaşi motiv îşi sapă astăzi rezervoare cu apă atât stadionul Iuliu Bodola, unde pot arde doar betoanele, cât şi Arena Antonio Alexe, pe lângă care curge Crişul Repede! Şi mulţi alţii care nu se pot baza pe CAO...
Fără garanţie
Criza hidranţilor a fost declanşată de Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 118/2/2013. Potrivit acestuia "reţelele de distribuţie a apei din localităţi trebuie să fie echipate cu hidranţi exteriori, care să asigure condiţiile de debit şi presiune necesare stingerii incendiilor". În caz contrar, "dacă reţelele nu asigură satisfacerea condiţiilor de debit şi presiune, se prevede rezervă de apă pentru incendiu".
Astfel, firma care nu obţine de la CAO garanţia continuităţii serviciilor este obligată la investiţii consistente pentru a primi avizul ISU de securitate la incendiu. "Trebuie să investim între 40.000 şi 60.000 euro într-un rezervor din beton, cât o piscină, cu pompe şi generator propriu. Practic, vom cheltui încă 10% peste investiţia în clinică", spune Duţescu.
Proprietarii de cluburi, clădiri înalte, instituţii spitaliceşti sau de îngrijire a copiilor şi bătrânilor sunt obligaţi să îşi facă rezerve, situaţie cu atât mai absurdă cu cât deseori configuraţia terenurilor, precum şi existenţa în subteran a tot felul de reţele, nu permit amplasarea unui rezervor. Unde mai pui că rezerva de apă este un potenţial focar de infecţie, cu ţânţari şi mirosuri...
"Mai catolici ca Papa"
De parcă nu era de ajuns, Ordinul MDRAP din 2013 a fost dublat după un an de HG 19/2014, care lărgeşte plaja construcţiilor ce trebuie avizate. Iar investitorii nici nu se gândesc să fenteze normele. "Mi-e mai frică de pompieri decât de ANAF. Sunt mai catolici ca Papa şi au amenzi incendiare", zice un afacerist orădean. Lipsa avizului ISU e sancţionată cu amenzi între 20.000-50.000 lei, dar pentru "încălcarea gravă" a cerinţelor de securitate se poate ajunge şi la 100.000 lei.
Prinşi la ananghie, întreprinzătorii cer Primăriei să modernizeze reţeaua de apă pentru a asigura permanenţa serviciilor. "Dacă operatorul nu poate asigura continuitatea serviciilor de teamă că se poate lua curentul la uzinele de apă, să cumpărăm generatorare. E mai important să avem hidranţi funcţionali decât să asfaltăm pe deal", consideră un întreprinzător.
Debit, da, continuitate, nu!
Deşi CAO e obligată prin norme să asigure apa pentru stingerea incendiilor, directorul Ovidiu Gavra (foto) spune că face doar ce poate: "Noi eliberăm o adresă cu presiunea şi debitul de apă pe care le asigurăm. Continuitatea, însă, n-o putem garanta".
Potrivit directorului, nici generatoarele nu ar schimba situaţia. "Generatoarele atâta că ţin uzina în funcţiune, dar în oraş sapă Termoficare, RCS, Electrica, Distrigaz... Oricine poate sparge o conductă şi, dacă atunci are loc un incendiu, sunt bun de puşcărie!", explică Gavra.
Situaţia este aceeaşi în toată ţara, adaugă el: "Am discutat cu colegii din Cluj, Timişoara şi din alte oraşe. Niciunul n-a dat în scris că asigură continuitatea. Nu are cum!".
Oraşul rezervoarelor
Aplicată orbeşte, norma face şi discriminări. De pildă, investitorii care şi-au ridicat ditamai blocurile din cartierele Prima, Luceafărul şi Ared până în 2014 au scăpat de obligaţia de a-şi face rezerve de apă, dar cei care construiesc acum sunt buni de plată. Exemple sunt destule. "Blocul cu 8 etaje din strada Sucevei a fost avizat cu rezervă de apă", spune locotentent-colonelul Alin Nemeş (foto), adjunctul comandantului ISU Crişana Bihor.
Aşa a început transformarea Oradiei în oraş al rezervoarelor! Măsura displace până şi experţilor în domeniu. "Nu e normal să faci atâtea rezerve de apă în condiţiile în care oraşul a investit în refacerea reţelelor", spune colonelul în rezervă Flore Meşter, fostul şef al Compartimentului avizare din cadrul ISU Crişana. Acum expert tehnic, bărbatul spune că legislaţia a ajuns prea strictă şi trebuie modificată, dar până atunci pompierii n-au ce face: trebuie s-o aplice!
Dublă măsură
Riguroşi cu privaţii, pompierii sunt, însă, înţelegători cu instituţiile publice. "Clădirea Primăriei nu are rezervor propriu. Nici n-am avea unde să-l punem", recunoaşte directorul administrativ Mircea Oaie. Motivul pentru care totuşi funcţionează legal e simplu, explică lt-col. Nemeş: "Imobilul a fost construit în urmă cu o sută de ani, şi atunci nu are nevoie de aviz".
În aceeaşi situaţie e şi Palatului de Justiţie. Clădirea din Parcul Traian a suferit în ultimii trei ani lucrări de reabilitare în valoare de 26,5 milioane euro, dar fără un bazin propriu de apă! Ca să scape de o eventuală problemă, administratorul clădirii - Tribunalul Bihor - vrea să se alimenteze din rezerva parcării supraterane din vecinătate, care are rezervor. "Aşteptăm poziţia proiectanţilor înainte să ne dăm acceptul", spune şeful Direcţiei Patrimoniului Imobiliar, Lucian Popa.
Apa altor oameni...
În sinea sa, acesta ştie că va spune "da", pentru că va folosi acelaşi tertip. Ca să scape de obligaţia absurdă de a construi un rezervor la Bazinul Olimpic, el însuşi un uriaş rezervor, municipalitatea a decis să-l racordeze la cel al Aquapark-ului Nymphaea. Ceea ce, spune Popa, va costa alţi 50.000 lei.
Cel mai probabil, atât Palatul de Justiţie, cât şi Bazinul Olimpic vor fi avizate de ISU, deşi primul imobil se va lega la rezervorul parcării supraterane, iar celălalt la al Aquapark-ului, care pot fi puse la rându-le în pericol, cel puţin teoretic, în caz de incendiu. "Dacă rezerva de apă deja existentă îndeplineşte condiţiile de debit, presiune şi continuitate, n-ar trebui să fie probleme", susţine însă lt-col. Nemeş.
Constatarea, însă, rămâne: în timp ce pe investitorii privaţi îi ard fără milă şi-i pun să sape rezervoare, când vine vorba de instituţiile statului pompierii devin înţelegători. De parcă nu ar trebui să aplice acelaşi normativ...
TEAMĂ DE AVARII
"Nu ai cum garanta!"
Situaţia din Oradea e aceeaşi ca în toată ţara. Contactaţi de BIHOREANUL, reprezentanţii Companiei de Apă Arad spun că nu garantează nici ei continuitatea furnizării. Cei de la Apavital Iaşi sunt chiar mai expliciţi. "Niciun operator nu poate asigura continuitate 100%. Oricând se poate întrerupe curentul sau avaria o conductă", lămureşte purtătorul de cuvânt Răzvan Manolache.
Compania de Apă Someş din Cluj are aceeaşi poziţie. "Noi dăm un aviz în care arătăm debitul de apă pe care îl asigurăm. Dacă solicitantul are nevoie de mai mult, îşi face capacităţi de stocare proprii", spune purtătorul de cuvânt Lucian Croitoru. Singura deosebire e că în Cluj compania de apă nu a fost pusă, încă, să garanteze în scris că menţine sistemul funcţional non-stop şi 100%. În Cluj firmele au scăpat deci de obligaţia construirii rezervoarelor, până acum...