Fosta şefă a Agenţiei Dacia din Oradea a Băncii Raiffeisen, Laura Miheş, a fost trimisă în judecată de procurori, care susţin că a întocmit în numele unor clienţi ordine de plată cu semnături falsificate şi le-a mutat banii în alte conturi.

Acuzaţiile aduse de anchetatori sunt de delapidare şi fals în înscrisuri, ambele în formă continuată, întinse pe doi ani, perioadă în care s-a "servit" cu peste 700.000 lei din conturile a 15 persoane fizice şi societăţi comerciale.

Suveica Laurei

În februarie 2015, BIHOREANUL relata despre isprăvile Laurei Miheş, dezvăluite de doi dintre păgubiţi, care s-au trezit cu prejudicii uriaşe, ba chiar în pericol de a-şi pierde afacerile. Unul dintre aceştia este Raul Bocioc (foto), asociat împreună cu un alt orădean, Gabriel Muthu, la tipografia Linos Impex SRL, din contul căreia în anii 2013-2014 funcţionara a subtilizat 92.495  lei.

Firma era clientă mai veche a băncii, iar în 2013 a accesat o linie de credit pentru plata furnizorilor în timpul derulării unui proiect cu fonduri europene, cea care s-a ocupat de dosarul de împrumut fiind Miheş, responsabilă cu creditele pentru IMM-uri.

"Contul era alimentat cu banii viraţi de autoritatea de management, iar banca îşi lua automat sumele pentru rambursarea creditului. După prima etapă a proiectului, ca să nu mai plătim comision de administrare, am cerut închiderea liniei de credit", explica Bocioc. A făcut solicitarea telefonic la sfârşitul lui 2013, nu şi în scris, Miheş asigurându-l că închiderea contului se face automat, după intrarea tuturor sumelor de la autoritatea de management. În noiembrie 2014, însă, surpriză! Omul a fost sunat de la centrala Raiffeisen şi atenţionat că era, încă, dator.

Contrariat, Bocioc a cerut socoteală directoarei sucursalei Oradea, care i-a arătat extrasele de cont, ce indicau zeci de tranzacţii cu persoane fizice şi firme. "Conform extrasului, firma noastră a plătit, de pildă, 5.000 lei unui cabinet medical. O persoană fizică ne-a achitat 7.000 lei, fără să ştim pentru ce. Către o altă firmă s-au dus 50.000 lei în 27 noiembrie 2013, iar pe 16 decembrie aceeaşi firmă ne-a băgat în cont tot 50.000 lei", explica Bocioc. Grav era că diferenţa totală între plăţi şi încasări era de minus 92.495 lei, sumă cu care Linos Impex figura ca datoare băncii!

"Şmen" la garanţie

Un alt orădean a fost "fript" şi mai grosolan. Proprietar al unei mici firme de transporturi, Daluci Cargo, Ioan Kornya (foto) a solicitat o linie de creditare de 30.000 euro în iulie 2014,  din care la nevoie să facă plăţi către furnizori.

L-a servit tot Laura Miheş, care i-a spus că pentru a primi aprobare trebuia să depună în contul personal 48.000 lei, garanţie până la returnarea creditului firmei. "I-am pus, dar apoi, când întrebam de aprobarea liniei de credit, doamna Miheş mă tot amâna". Sătul de aşteptare, dar şi pentru că avea nevoie de bani, în septembrie a vrut să-şi retragă cei 48.000 lei, dar când s-a prezentat la bancă a aflat că nu mai avea nici un leu! "Am primit un extras care confirma că am depus banii, dar toţi s-au dus către două firme pe care nu le cunoşteam, în baza a două ordine de plată pe care nu era semnătura mea", spunea Kornya.

Atât el, cât şi Bocioc au încercat să dea de urma funcţionarei care, însă, parcă intrase în pământ. Explicaţia? Alarmată de clienţi, conducerea băncii i-a desfăcut contractul de muncă şi i-a făcut o plângere penală, constituindu-se parte civilă în dosar, cu paguba rămasă după ce a returnat sumele cuvenite clienţilor.

Unul după altul

Cei doi orădeni au depus şi ei plângeri împotriva băncii şi a Laurei Miheş, în scurt timp aflând că nu erau singurii păgubiţi. De altfel, potrivit rechizitoriului întocmit în 4 decembrie 2017 pe numele femeii, Miheş luase bani din conturile a 15 clienţi, persoane juridice şi fizice.

Conform procurorilor, fosta funcţionară a operat în perioada 10 februarie 2012 - 26 noiembrie 2014, când a sustras diverse sume de bani din conturile clienţilor "prin falsificarea şi folosirea mai multor documente bancare", paguba totală depăşind 700.000 lei. Suma reprezintă banii pe care i-a retras din conturi în monedă naţională (550.089 lei) şi în valută (20.000 euro şi 17.176 dolari), din ea restituind o parte, mai puţin 294.885 lei, cu care încă este datoare.

Între victimele lui Miheş care s-au constituit părţi vătămate în procesul început pe numele fostei funcţionare la Judecătoria Oradea şi aflat deocamdată în cameră preliminară, se numără inclusiv pensionari lăsaţi fără economiile de-o viaţă, dar şi personaje cunoscute, precum profesorul universitar Gavril Cornuţiu (între timp decedat) şi Ioana Cărăman, directoarea Oficiului Registrului Comerţului Bihor (recent trimisă în judecată, la rându-i, pentru înşelăciune, după ce a golit ilegal contul bancar al fratelui său mort de banii care li s-ar fi cuvenit moştenitorilor, văduvei şi celor trei orfani).

Culmea e că, după cum a aflat BIHOREANUL, cele două femei se şi cunosc, Cărăman fiindu-i Laurei Miheş naşă de cununie. Cine se aseamănă se adună, cum ar veni...

ALTĂ BANCĂ, ACELAŞI TUN
Cum să vă feriţi de belele

Tot pentru delapidare a fost trimisă în judecată anul acesta, în februarie 2018, şi o fostă funcţionară a agenţiei Rogerius a Băncii Române de Dezvoltare, Marina Ignătescu. Potrivit procurorilor, în perioada iunie 2009 -  iulie 2013, aceasta a întocmit în fals 62 de acte bancare pentru a sustrage aproape 750.000 lei din conturile unor orădeni, o parte din sumă ridicând-o în numerar de la ghişeul băncii, iar restul de la diverse bancomate. În timpul anchetei, BRD şi-a despăgubit clienţii, achitându-le şi dobânzi aferente sumelor care le-au fost sustrase din conturi, iar pentru a recupera paguba s-a constituit parte civilă în dosarul penal al fostei angajate.

Pentru a evita astfel de situaţii, specialiştii le recomandă clienţilor să nu lase funcţionarilor bancari documente semnate în alb, iar cei care vor să-şi închidă un cont să depună cereri scrise, înregistrate, iar la final să solicite adeverinţe care să ateste acest lucru în mod expres. Pentru depistarea în timp util a "scurgerilor" de bani din conturi, clienţilor li se recomandă fie să şi le supravegheze prin sisteme de tip home banking, fie să ceară cât mai des extrase de cont.