Bani de la Bolojan: Oamenii primarului, băgaţi în proiecte europene, pentru lefuri mai mari

Când nu a mai existat nicio soluţie legală, Ilie Bolojan a "legalizat" una. Pentru a compensa pierderile salariale ale subalternilor din posturile cheie, primarul i-a repartizat în echipele de proiecte realizate din fonduri europene, singura excepţie prevăzută de lege.

"Sunt oameni de la care am pretenţia să îi pot suna la orice oră din zi şi din noapte şi care chiar lucrează pentru oraşul acesta", se justifică Bolojan, prins cu şmecheria.

Vremuri grele

În doar trei ani, salariile funcţionarilor s-au înjumătăţit. Întâi a fost reducerea de 25%, apoi s-au tăiat primele şi sporurile, iar din martie anul acesta se vor elimina şi drepturile sociale negociate de sindicaliştii municipalităţii cu primarul Ilie Bolojan. Astăzi, peste 80% dintre angajaţii municipalităţii câştigă sub 1.000 lei pe lună, fapt pentru care, în ciuda crizei, cele peste 200 de disponibilizări făcute au fost urmate şi de plecări voluntare. Primii care au părăsit Primăria au fost oamenii de care aceasta avea cea mai mare nevoie: specialiştii în atragerea de fonduri europene. În trei ani, Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI) a pierdut şase angajaţi. "Oamenii stau şase luni - un an, învaţă să scrie şi să urmărească un proiect, iar pe urmă pleacă", spun salariaţi din Primărie.

În loc să rămână bugetari pentru 200 de euro pe lună, aceştia îşi caută de lucru la autorităţile de monitorizare a proiectelor unde sunt retribuiţi cu peste 1.000 de euro lunar, sau trec în sectorul privat, unde bugetul de salarii al unui proiect poate ajunge şi la 10% din suma totală. Mult mai mult decât în Primărie!

Lucrări de toţi banii!

Salarizarea precară a funcţionarilor care lucrează la proiecte e cu atât mai şocantă cu cât fondurile europene sunt mană cerească pentru oraş. În plină criză, municipalitatea a demarat lucrări care păreau utopice chiar şi în anii de boom economic: reabilitarea Cetăţii şi a ambulatoriului de la Spitalul Municipal, introducerea de utilităţi în Parcul Industrial, amenajarea unui Aquaparc, construcţia unui CET nou, înlocuirea unor reţele magistrale vechi şi multe altele. Judecând după contractele de finanţare semnate, Oradea a reuşit să atragă investiţii de circa 150 milioane de euro, bani care vor fi folosiţi până la ultimul cent.

Prima aberaţie e că, deşi unele proiecte prevăd posibilitatea unui buget pentru salariile angajaţilor, din care DMPFI şi-ar fi putut recompensa oamenii, toate sumele din proiect au fost trecute, din start, pe investiţii. "A fost decizia domnului primar ca toţi banii să meargă pe lucrări. Scopul a fost ca sumele atrase să susţină dezvoltarea oraşului şi să nu meargă pe salarii", spune Marcel Boloş (foto), directorul DMPFI.

Pe acest considerent, spre deosebire de alte instituţii, angajaţii Direcţiei au şi evitat să scrie proiecte pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), unde se dau salarii mari şi se finanţează conferinţe şi cursuri, axându-se exclusiv pe finanţări prin Programul Operaţional Regional (POR), destinat proiectelor de infrastructură. Deşi se puteau face şi de unele, şi de altele, şi toată lumea ar fi fost câştigată!

Noi muncim cu spor...

În condiţiile în care muncesc şi 12 ore pe zi pentru a putea finaliza documentaţii cu termene de predare stricte, iar fiecare duce în paralel nu mai puţin de patru proiecte, maximum permis de normative, cei 14 angajaţi ai DMPFI primesc, începând de anul trecut, un bonus direct proporţional cu numărul de ore lucrate, care porneşte de la 10% şi poate ajunge la 62,5%. Sporul este acordat în baza Legii salarizării unitare 284/2010 raportat la salariul de bază şi nu se plăteşte pentru zilele când angajatul e bolnav, în concediu sau delegaţie.

"Culmea, eşti lăsat fără bani când ai mai mare nevoie de bani, pentru că eşti bolnav sau pleci undeva în concediu", protestează un salariat. Deşi procentul poate părea mare, sporul pentru activităţi în cadrul echipelor de proiect aduce, de fapt, doar câteva sute de lei în plus la salariul angajaţilor DMPFI, fiindcă majoritatea sunt tineri şi cu salarii mici. În schimb, varsă sume consistente în buzunarele directorilor din Primărie!

Cu sapa şi cu mapa

BIHOREANUL a descoperit că, pe lângă cei 14 angajaţi ai DMPFI, pe lista celor 48 de funcţionari ai Primăriei care primesc sporuri pentru munca la proiecte europene au fost vârâte nume sonore.

Astfel, de sume suplimentare la salarii beneficiază secretarul Consiliului Local Ionel Vila, directorii Mircea Ghitea, Eduard Florea, Cristian Beltechi şi Eugenia Borbei, fosta directoare Lucia Iacob, directorii adjuncţi Tunde Benyovszki şi Aurelia Ţenţ, şefi de serviciu precum Nadia Haş, Mircea Oaie sau Adina Marge. Pe listă mai apar oameni de încredere ai primarului Bolojan şi ai viceprimarului Biro, precum consilierii Anca Sas şi Izabella Wagner, dar şi simpli angajaţi din Primărie, Administraţia Imobiliară sau Administraţia Social Comunitară.

Dubla măsură e evidentă. În vreme ce specialiştii care lucrează efectiv la proiecte nu sunt lăsaţi să-şi suplimenteze veniturile legal, salarizându-se şi din proiecte, şefimea instituţiei e plătită, din bugetul local, pentru o activitate în care nu are o implicare directă. Căci, în mod clar, contribuţia acestora la proiectele europene e cel puţin discutabilă. Majoritatea angajaţilor DMPFI afirmă, sub anonimat, că îşi duc proiectele singuri. "Dacă funcţionarii simpli din alte compartimente mai şi muncesc câte ceva, că fac calcule, ţin evidenţe, organizează licitaţii ori umblă după acte sau CF-uri, şefii sunt pe listă numai cu numele", spune un funcţionar.

"Nu e o favoare!"

Şmecheria are o explicaţie simplă. Rămas fără posibilitate legală de a-şi recompensa subordonaţii direcţi de care trage zi-lumină, primarul Bolojan s-a văzut nevoit să îşi treacă oamenii cheie în echipele de proiect. Astfel, în funcţie de salariul de bază şi de numărul de ore cu care este pontat în proiect, un director poate duce în plus acasă sume de peste 1.000 de lei lunar. Pentru că au salarii mai mici, funcţionarii şi consilierii câştigă în plus cam 500 de lei. Normal, toţi spun că pe merit!

Contactat de BIHOREANUL, primarul Ilie Bolojan (foto) a lămurit situaţia scurt şi la obiect. "Nu e vorba de nicio favoare. Dacă intraţi la ora 7 seara în Primărie o să găsiţi oamenii aceştia muncind, şi la fel sâmbăta. Dacă trebuie, vin şi duminica de acasă sau ies noaptea în teren. Eu nu cred că se poate spune că în urma domnului Ghitea (n.r. directorul tehnic) sau a colegilor lui nu se vede ceva în oraş", spune Bolojan, nu foarte încântat de subiect.

După trei ani de mandat în care a concediat peste 200 de funcţionari şi a schimbat mai mulţi directori şi şefi de serviciu, primarul s-a trezit în situaţia absurdă de a cere de la oamenii săi totul, fără să le poată oferi în schimb nimic. Performanţa costă, dar oare cu orice preţ?

"Pentru fiecare proiect contractat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare conducătorul instituţiei nominalizează, prin act administrativ, persoanele care fac parte din echipa de proiect. O persoană poate fi nominalizată simultan în cadrul echipelor pentru maxim patru proiecte"

Legea 284/2010

LA MUNCĂ!
78
de proiecte europene are municipalitatea orădeană în diferite faze de implementare

Primarul Ilie Bolojan nu e singurul şef din administraţie care încearcă să-şi recompenseze oamenii de încredere oferindu-le, la limita legalităţii, singurul spor permis de Legea salarizării unitare. La fel se întâmplă şi la Consiliul Judeţean, unde preşedintele Radu Ţîrle şi-a nominalizat consiliera Naomi Popa şi pe directorul economic Dumitru Muscă în diferite proiecte cu finanţare europeană, pentru a le putea da un plus la salariu. Aici, sumele, precum şi celelalte persoane favorizate, sunt deocamdată necunoscute. BIHOREANUL a solicitat oficial lista completă a funcţionarilor de la judeţ implicaţi în proiecte europene, dar până la închiderea ediţiei nu a primit-o.