.jpg "MODERNIZAT. Municipalitatea vrea să transforme ştrandul Ioşia dintr-un loc sărăcăcios de întâlnire a pensionarilor într-o bază de tratament. \"Partea de ştrand social, cu intrare gratuită pentru pensionari, s-ar putea menţine la două bazine, iar suprafaţa rămasă va fi folosită pentru o bază de tratament cu masaj, duşuri acvatice, băi termale\", spune Marcel Boloş, şeful Direcţiei Dezvoltare Durabilă")
Un cluster funcţionează ca un sindicat al firmelor. Membrii îşi unesc forţele pentru a face faţă unui inamic comun: recesiunea. "Uniunea Europeană încurajează clusterele, ca grupări de agenţi economici care îşi unesc forţele pe un anumit domeniu, pentru că a ajuns la concluzia că întreprinderile mici şi mijlocii nu au forţa necesară relansării economiei pe timp de criză", spune Marcel Boloş.
Directorul Direcţiei Dezvoltare Durabilă susţine că municipalitatea ar putea atrage fără probleme finanţări europene de circa 25 milioane de euro prin înfiinţarea unui cluster care să exploateze resursa geotermală de sub oraş. Din "sindicat" ar putea face parte Electrocentrale, ştrandul Ioşia şi un producător de cosmetice pe bază de apă geotermală...
În unire stă puterea!
Angajaţii municipalităţii lucrează contra cronometru la proiectul unui cluster pe geotermie cu ajutorul căruia municipalitatea să atragă finanţări europene de circa 25 milioane de euro. "Timpul este scurt, pentru că axa de finanţare pentru România se va deschide în cursul lunii decembrie", spune Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei Dezvoltare Durabilă (DDD).
În principiu, planul e simplu: municipalitatea va aduna la un loc toţi agenţii economici care pot valorifica resursa geotermală de sub oraş şi va depune un proiect comun pentru exploatarea lui. "Avem toate atuurile: Colegiul Traian Vuia sau Constantin Brâncuşi ar putea forma muncitorii specializaţi în domeniul apei geotermale, Universitatea ar putea pregăti inginerii, iar firmele Transgex şi Foradex, care au licenţa de exploatare pe Oradea şi Sântandrei, ar putea crea locuri de muncă", spune Boloş.
Căldură din apă
Marele câştigător al unui astfel de proiect ar fi Electrocentrale. "Am putea monta centrale geotermale în cartierul Nufărul II, în Calea Aradului şi în zona Oncea, producând energie termică ieftin şi nepoluant", zice Boloş. Municipalitatea are deja experienţa unui astfel de proiect prin centrala care va fi construită în Nufărul, aşa că primii paşi sunt deja făcuţi. Cele trei centrale pe geotermie presupun o investiţie de circa 15 milioane de euro, care ar putea fi suportată din bani europeni.
La rândul său, ştrandul Ioşia ar putea fi transformat într-o bază de tratament modernă. "Ne-am gândit la o bază accesibilă oamenilor de rând, cu băi termale, masaj şi tot ce trebuie, aşa că investiţia în bazine, clădiri şi aparatură nu cred că ar fi mai mare de 8 milioane de euro", spune directorul. Investiţia ar putea duce la relansarea ştrandului rămas de ani de zile în paragină şi frecventat îndeosebi de pensionari pentru că au intrare gratuită.
Creme termale
Cel mai mare câştig de imagine pentru oraş ar putea fi însă atragerea unui producător de cosmetice pe bază de apă geotermală în parcul industrial din şoseaua Borşului. "Primăria ar putea construi pe bani europeni o hală în parcul industrial pe care să o predea la cheie unei firme dispuse să investească în producţia unor astfel de cosmetice. Astfel, am exploata resursa geotermală, am crea locuri de muncă pentru orădeni şi am promova indirect Oradea şi parcul industrial", afirmă şeful DDD.
Marcel Boloş spune că proiectul viitorului cluster va fi finalizat înainte de sfârşitul anului, după consultări cu potenţialii parteneri. "Primăria este deschisă către orice propunere care poate fi pusă în aplicare. Scopul este să exploatăm resursa geotermală în comun şi în folosul orădenilor". Pentru că, până la urmă, apa geotermală e una din bogăţiile inepuizabile ale oraşului. Şi nu trebuie decât pusă în valoare...
SCUMP DAR RENTABIL
5
milioane de euro costă construcţia unei centrale de cartier pe apă geotermală
18 PENTRU FINANŢARE
Moda clusterelor
Conform datelor municipalităţii, pentru noua axă de finanţare din fonduri europene vor concura nu mai puţin de 18 clustere din cele mai diverse domenii.
Spre exemplu, zonele Piteşti şi Timişoara vor aplica pentru finanţări pe domeniul construcţiei de automobile, Bucureşti, Iaşi şi Arad pe agricultură şi alimentaţie, iar Târgu Jiu, Mamaia şi Suceava pe turism. Clusterul din Oradea va fi singurul din ţară axat pe exploatarea apei geotermale.