Un articol publicat de BIHOREANUL în vara anului trecut a declanşat o investigaţie la capătul căreia, la finele acestui an, procurorii DNA Oradea au confirmat dezvăluirile ziarului: soţia primarului PSD al comunei Borod, Sorina Sarca, a fraudat fondurile UE pentru susţinerea agriculturii din România. 

Trimisă în judecată, femeia riscă acum între 2 şi 7 ani de închisoare pentru prejudicierea intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Livada fără pomi 

"Având în vedere articolul «Livada fără pomi» publicat în 3 august 2020 în ediţia tipărită a săptămânalului BIHOREANUL, organele de urmărire penală din cadrul DNA, Serviciul Teritorial Oradea, s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul UE sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele ei, faptă pedepsită prin Legea 178/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE)", se arată în rechizitoriul cu care procurorii DNA Oradea au trimis-o în judecată pe soţia primarului din Borod, Florina Sarca. 

În urmă cu un an şi jumătate, BIHOREANUL (facsimil) dezvăluia că trei ani la rând, în 2017, 2018 şi 2019, femeia a depus la Centrul Judeţean Bihor al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) declaraţii şi adeverinţe potrivit cărora exploata 12,81 hectare de livezi ecologice, de măr, prun, nuc şi alun, deşi în realitate lucra doar 1,33 hectare cu pruni, restul suprafeţelor fiind de fapt pajişti. Rezultatul? "Obţinerea pe nedrept a unei sume de peste 1 milion de euro, fonduri europene", după cum arată rechizitoriul DNA.

Acte în fals

Frauda a fost semnalată, prima oară, de Direcţia Agricolă Bihor, care în primăvara anului trecut a verificat "activitatea operatorului înscris în sistemul de Agricultură ecologică PFA Sarca Florina" din anii 2018-2019, descoperind că, deşi a beneficiat de echivalentul a peste 10.000 euro ca subvenţii anuale şi încă 1,04 milioane euro pentru achiziţia de utilaje agricole, consoarta primarului deţinea o suprafaţă de livezi de zece ori mai mică decât cea pretinsă în acte.

Concret, în 9 mai 2017, pentru a obţine subvenţia de circa 700 euro/hectar destinată producătorilor ecologici, Florina Sarca a declarat la APIA că utiliza 6,70 ha livezi cu pruni, meri, nuci şi aluni, obţinând subvenţii de 6.500 lei, iar în 30 aprilie 2018 a declarat 12,47 ha, primind 21.539 lei. Un an mai târziu, pe 30 aprilie 2019, a declarat la APIA 13,36 ha, deşi exploata, la fel ca în cei doi ani precedenţi, doar 1,23 hectare de livadă cu pruni. De fiecare dată a prezentat, pe lângă propriile declaraţii, şi adeverinţe eliberate de Biroul Agricol al Primăriei Borod, conduse de propriul soţ, cum că deţinea 12,81 hectare de livezi.

În total, după cum arată rechizitoriul DNA, femeia a încasat necuvenit 28.040 lei. Imediat după începerea anchetei, în august 2020, APIA Bihor s-a constituit parte vătămată, dar în septembrie s-a "sucit", după ce femeia a returnat atât prejudiciul, cât şi dobânzi de 5.260 lei. 

Singura inculpată

Chiar dacă în acest fel practic şi-a recunoscut vinovăţia, DNA Oradea a trimis-o în judecată, pentru că "fapta există, a fost săvârşită de inculpată, iar aceasta răspunde penal", după cum arată rechizitoriul înaintat Tribunalului Bihor la 12 noiembrie 2021.

Actul de inculpare nu face nicio referire, însă, şi la responsabilitatea persoanelor care au ajutat-o pe Sarca să obţină fraudulos fondurile europene: funcţionarii APIA, care ar fi trebuit să verifice livezile, angajaţii Primăriei, care i-au eliberat adeverinţe în fals, şi cei ai Centrului Regional Satu Mare al AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale), care în baza dosarului de la APIA cum că exploatează peste 12 hectare i-au aprobat femeii şi un proiect de 1,04 milioane euro pentru achiziţia de utilaje agricole şi echipamente de procesare a fructelor. 

Poate procurorii anticorupţie îşi vor aminti totuşi şi de ajutorul dat de aceştia inculpatei, cel mai probabil nu din neglijenţă, ci fie din obedienţă, fie din interes, căci e greu de crezut că i-au semnat "moca" adeverinţele şi cererile...