De ce nu absoarbe România mai mulţi bani europeni? Pentru că nu prea pot fi furaţi, zic politicienii români.

O prostie, le-ar putea răspunde un simplu consilier din comuna Biharia. Ales local din partea UDMR, angajat al Consiliului Judeţean şi consultant în afaceri, Balogh Ferencz poate demonstra contrariul: fondurile europene pot fi "orientate" spre clientela politică la fel de uşor precum bugetele instituţiilor autohtone, doar să-ţi pui capul la contribuţie şi să ai niscai sprijin politic!

Plătiţi să ne dezvoltăm

Imediat ce a intrat în UE, România a beneficiat de un program special destinat recuperării înapoierii existente în infrastructura din mediul rural. Inclus în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, aşa-numitul Program FEADR (finanţat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) are o componentă cunoscută sub denumirea "măsura 322" care vizează "renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală, şi punerea în valoare a moştenirii rurale".

Programul e finanţat de UE cu 1,54 miliarde euro, bani pe care primăriile de comune îi pot primi până în 2013 pe baza unor proiecte care se depun la Oficiile Judeţene ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Licitaţii pe etape

În Bihor au fost aprobate anul trecut proiectele a 26 de primării, pentru construirea sau reabilitarea unor străzi şi drumuri comunale, renovarea, extinderea, dotarea sau construirea unor cămine culturale, înfiinţarea unor aşezăminte sociale sau a unor unităţi de învăţământ.

Edilii au început să organizeze licitaţii pentru desemnarea asocierilor de firme (de proiectare şi de construcţii) care fac lucrările în combinaţii ce cuprind fie reabilitarea unui drum şi construirea unei unităţi after-school, fie modernizarea unui cămin cultural şi construirea unui drum, fiecare pachet de lucrări fiind finanţat cu câte 2,5 milioane euro.

Numai că unele primării au intuit în aceste proiecte o metodă de a îndestula firmele "agreate" şi, ca atare, pentru desemnarea proiectanţilor şi executanţilor au apelat nu la clasicele licitaţii deschise, ci la o procedură rar utilizată: licitaţia restrânsă, organizată în cel mai pur stil balcanic. "Şpilul" e că procedura prevede două etape. În prima sunt purecate actele firmelor înscrise, fiind îndepărtate cele "neavenite", înainte să apuce etapa a doua, în care competiţia să se dea pe preţuri, calitate şi termene. Astfel, în joc rămâne un singur combatant, care poate "licita" în etapa a doua, decisivă, fix preţul maxim de 2,5 milioane euro aflat la dispoziţia fiecărei primării.

Luna cadourilor

Având alibiul lipsei de personal specializat în achiziţii publice, care să redacteze caietele de sarcini pentru licitaţii (în fapt, la licitaţiile restrânse e vorba despre aşa-numitele "fişe de date"), primăriile au apelat la consultanţi de încredere, desemnaţi ei înşişi fără licitaţii. Rolul lor e să întocmească fişe de date ce permit doar "firmelor de casă" accesul în etapa a doua a licitaţiilor, celelalte fiind excluse prin condiţiile fixate la limita sau dincolo de limita legalităţii şi, mai ales, nerelevante pentru capacitatea de a proiecta şi executa lucrări.

De asemenea abuzuri s-au plâns BIHOREANULUI reprezentanţii a trei firme eliminate din prima fază a licitaţiilor restrânse organizate de primăriile cu edili UDMR: Biharia, Tarcea, Abrămuţ, Sălard, Sălacea, Cherechiu, Curtuişeni.

"Prima îndoială asupra corectitudinii licitaţiilor a apărut încă de la postarea anunţurilor de licitaţie pe SEAP (n.r. - Sistemul Electronic de Achiziţii Publice)", spune reprezentantul uneia din cele trei firme care, din motive de înţeles, nu-şi dezvăluie identitatea. Motivul suspiciunii? Anunţurile au fost postate pe 27, 29 şi 31 decembrie 2010, de sărbători, când nicăieri nu se mai lucrează. Toate au fost publicate seara, la ore precum 18.42, 21.31, 21.50, 22.13 şi 22.30, ceea ce denotă că nu au fost trimise din primării, ci din afara acestora. În plus, termenele pentru depunerea ofertelor era fixat pe 3 şi 7 ianuarie, când nimeni nu e pregătit pentru licitaţii.

Ai bască?

Cea mai mare nemulţumire a firmelor a fost provocată, însă, de condiţiile de eligibilitate impuse în fişele de date, majoritatea fiind inventate tocmai pentru a le bloca accesul în etapa a doua a licitaţiilor, cea unde se vede cu adevărat capacitatea tehnică şi financiară a proiectanţilor şi constructorilor. "A cere firmelor dovada că nu au datorii la stat, că deţin utilaje şi personal calificat este de bun-simţ, dar la cele opt primării din zona UDMR s-a ajuns la aberaţii. Ni s-a cerut, de pildă, să demonstrăm că avem utilaje de care nu e nevoie sau să autentificăm la notar acte care deja poartă girul unor instituţii publice", exemplifică reprezentantul unei firme date la o parte.

Mânăriile sunt evidente şi pentru profani. "Ni s-a cerut dovada că am mai proiectat drumuri de valoare similară, nu de categorie similară. Altfel spus, dacă în trecut am proiectat 5 kilometri de drum comunal la o valoare mai mică decât cea pe care primăriile sunt gata s-o dea acum tot pentru 5 km de drum comunal, sunt descalificat", spune un proiectant. De asemenea, proiectantului i s-a pretins să probeze că la sediul firmei din Oradea colectează selectiv deşeurile, pentru reciclarea hârtiei. "Pentru că nu aveam o asemenea hârtie am fost descalificat. Dar pentru aşa ceva mă poate amenda Poliţia Locală din Oradea, cel mult, nu să mi se interzică să proiectez un drum într-o comună, fiindcă nu are nicio legătură una cu alta".

Reprezentantul altei firme, constructor, adaugă: "Ni s-a cerut dovada că avem cântar de 100 de tone, pentru a cântări maşinile cu bitum. Noi avem cântare pentru aşa ceva, dar de 40 de tone, fiindcă asta e limita maximă a încărcăturii admise pe drumurile publice. Cântar de 100 de tone a avut o singură firmă, de fapt un contract de închiriere a unui asemenea cântar de la o altă societate. De fapt, doar hârtia a contat. Cine n-a avut hârtie a ieşit din cărţi", spune inginerul.

Abuz de birocraţie

O altă şmecherie e că firmelor li s-a cerut să demonstreze că angajaţii au pregătire de specialitate, dar nu au fost suficiente diplomele şi adeverinţele de la ITM, actele fiind musai să fie legalizate la un notar. "Mă întreb de ce trebuia autentificare notarială pe acte de la ITM, care este o instituţie a statului?", spune retoric inginerul.

De asemenea, firmelor li s-au pretins nu doar asigurări valabile pentru cazul în care lucrările nu ies corespunzător, ci şi asigurări de "malpraxis" pentru fiecare angajat în parte. "Dacă un drum se surpă, să zicem, legea spune că beneficiarul îşi recuperează banii din asigurarea firmei de proiectare sau de construcţii. În cazul acestor licitaţii ni s-a cerut asigurare de risc profesional şi pentru salariaţi, deşi nu ei răspund în faţa beneficiarului, ci firmele, întrucât cu firmele semnează contracte primăriile, nu cu angajaţii", explică inginerul.

Omul spune că, din acest motiv, societatea pe care o reprezintă a ajuns să cheltuie anul acesta pe asemenea demersuri birocratice de două ori mai mult decât în ultimii cinci ani, când a participat la sute de licitaţii. "Excesul de hârţogărie a avut un singur scop: să ţină ocupate toate firmele, cu excepţia câştigătorilor dinainte stabiliţi, care aveau deja actele şi au putut depune dosare complete".

Verdict: trânteală!

Convinse că au fost descalificate abuziv din prima etapă a licitaţiilor, firmele au depus contestaţii, iar Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor le-a dat dreptate, hotărând reluarea procedurilor. Primăriile au dat CNSC în judecată, însă în aprilie Curtea de Apel Oradea a menţinut deciziile, obligând primăriile la reluarea procedurilor. "Totuşi, fişele de date au fost doar coafate, condiţiile nu s-au schimbat esenţial", spun reprezentanţii firmelor nemulţumite.

Obstacolele au fost refăcute sub alte forme. "Pentru că firma noastră e susţinută de o societate din alt judeţ, ni s-au cerut certificatele medicale ale angajaţilor respectivei societăţi, de pe o zi pe alta. Culmea, nu ni s-au cerut certificatele medicale ale angajaţilor noştri, deşi dacă celor din primării le-ar fi trecut ideea asta prin cap, la câţi salariaţi avem, ne trebuiau trei zile numai să printăm hârtiile", explică unul dintre ingineri.

Şi mai revoltaţi au fost reprezentanţii firmelor când s-au prins că asemenea condiţii sunt îndeplinite de o singură societate, Rono Aqua, patronată de Balogh Soos Csaba, cunoscut în mediile de afaceri ca un protejat al UDMR Bihor, formaţiune care la un moment dat l-a numit în Consiliul de Administraţie al Companiei de Apă Oradea, deşi firma sa derulează afaceri cu CAO. E adevărat, avea să fie revocat din funcţie după ce starea sa de incompatibilitate şi conflictul de interese au fost dezvăluite, în primăvară, de BIHOREANUL.

Triada

Rono Aqua a câştigat în aceste condiţii licitaţiile organizate de trei primării din cele opt ale UDMR (Biharia, Sălard şi Abrămuţ), asigurându-şi astfel lucrări de 7,5 milioane euro. La restul, licitaţiile sunt în diferite stadii de soluţionare a contestaţiilor, deoarece firmele respinse au depus chiar şi câte patru sau cinci reclamaţii. Ce le-a făcut să insiste? Descoperirea legăturii dintre primării ca organizatoare ale licitaţiilor, şi Rono Aqua ca beneficiară a acestora. "Legătura am descoperit-o întâmplător, după ce am analizat proprietăţile informatice ale documentelor de licitare şi datele de identificare a calculatorului pe care s-au făcut fişele de date. Conform acestor urme electronice, este vorba despre Balogh Ferencz, angajat la Consiliul Judeţean şi consilier local UDMR în comuna Biharia", spune reprezentantul unei firme de construcţii.

Bănuiala că Balogh-consultantul l-a favorizat pe Balogh-ofertantul avea să se transforme ulterior în certitudine, căci la deschiderea ofertelor la primăriile Tarcea, Curtuişeni şi Cherechiu a fost prezent şi angajatul CJ, chit că nu avea nicio calitate, el nefăcând parte oficial din nicio comisie de licitaţie. "La toate primăriile, la deschiderea ofertelor, s-a prezentat Balogh, dar nimeni nu a explicat ce căuta el acolo. Coroborată cu faptul că numele său apare pe proprietăţile informatice ale fişelor de date, prezenţa lui ne-a convins că el a fost "eminenţa cenuşie" care a gândit toată şmecheria, probabil la indicaţia sau cu binecuvântarea şefilor din UDMR", spune inginerul.

Dat de gol

BIHOREANUL l-a abordat pe Balogh Ferencz, pentru a lămuri toate "coincidenţele" care au făcut posibil ca el să fie ales consultant de către toate primăriile UDMR şi ca fişele de date să se muleze la perfecţie pe Rono Aqua, iar asta în condiţiile în care, atât ca angajat al CJ, cât şi ca ales local în Biharia, trebuia să se abţină de la afaceri cu primăriile. Balogh a ales, însă, să nu facă nicio declaraţie. "Sunt informaţii confidenţiale. Fiecare persoană implicată în achiziţiile publice este obligată să semneze declaraţii confidenţiale, aşa că nu poate oferi informaţii confidenţiale", a spus Balogh, adăugând apoi, la insistenţele reporterului, doar că nu are "niciun fel de legătură de rudenie" cu Balogh Soos Csaba, patronul Rono Aqua.
Reprezentanţii primăriilor au fost însă mai darnici în explicaţii, recunoscând, aşa cum au făcut-o viceprimarii din Sălard, Kendi Dezideriu, din Cherechiu, Dante Otto, şi din Sălacea, Vida Attila, că angajatul CJ este autorul "caietelor de sarcini" pe care, apoi, comisiile de licitaţii doar şi le-au "însuşit".

Descoperirea aproape că nu mai necesită niciun comentariu, ci poate doar atenţia procurorilor, în faţa cărora Balogh poate ar fi mai generos cu explicaţiile. Ceea ce, însă, nu ar încălzi nici reprezentanţii firmelor care deja au consumat timp şi bani pentru licitaţii, şi nici locuitorii comunelor unde procedurile sunt suspendate şi unde s-a pierdut un an întreg în accesarea fondurilor europene. Fonduri de milioane de euro care mai pot fi primite doar până în 2013, dacă nu cumva "băieţii deştepţi" din domeniul consultanţei nu vor truca şi licitaţiile viitoare...

04 Blaj.jpgÎN DOUĂ LUNTRII
Casa de Consultanţă CJ SRL

Balogh Ferencz nu e singurul angajat al Consiliului Judeţean care îşi întregeşte veniturile din afaceri cu primăriile pe care le "îndrumă" cum să "descânte" licitaţiile astfel încât acestea să fie câştigate de firme de casă.

BIHOREANUL a prezentat şi cazul lui Nicolae Blaj (foto), jurist la CJ, dar şi patron al firmei de consultanţă SC Nicolae Blaj Consult SRL, care are contracte cu mai multe primării şi şcoli incluse în programe de reabilitare şi, ca atare, beneficiare de fonduri consistente. În 2008, firma lui Blaj a avut o cifră de afaceri de 389.709 lei, iar în 2009 de 213.346 lei, printre clienţi numărându-se primăriile Biharia, Paleu, Bunteşti, Ţeţchea, Sălard şi Diosig, şcoala George Coşbuc şi liceele de Artă şi Aurel Lazăr.

Nesancţionat, exemplul lui Blaj a fost urmat de o altă angajată a CJ, Daniela Baghină, iniţial "ucenică" a juristului, dar care ulterior a început să lucreze pe cont propriu, pe firma Bidanisim Consulting SRL, pusă pe numele mamei sale septuagenare. Baghină a întocmit caiete de sarcini, iar apoi a participat la deschiderea ofertelor ca membru în comisii de licitaţie, descalificând unii competitori pe motive mărunte, pentru a face loc favoriţilor. Unele firme au fost scoase din cursă pentru că subit le-au dispărut documente din dosare şi nu li s-a permis să le completeze, altele pentru că au avansat un timp prea mic de execuţie sau garanţii prea mari pentru lucrări! În 2009, firma mamei lui Baghină a avut o cifră de afaceri de 86.000 lei de pe urma a 8 licitaţii, anul trecut numărul contractelor de consultanţă dublându-se, iar valoarea contractelor încheiate cu primării din zona Beiuşului, dar şi din Tarcea, Tinca, Diosig şi Dobreşti sărind de 160.000 de lei.

Ca Balogh, Blaj şi Baghină susţin că nu au încălcat nicio lege privind incompatibilitatea, deoarece nu sunt funcţionari publici, ci personal contractual.