Banii jos, ochii la uşă! Rezervişti din Poliţie tapează de bani firmele, ca evaluatori de risc

Cele 16.000 de firme bihorene rămase încă active după izbucnirea crizei au de plătit o taxă în plus. De la plăcintărie la platfornă industrială, toate companiile trebuie să îşi facă o analiză de risc de efracţie până la mijlocul lunii decembrie, sub ameninţarea unei sancţiuni cu amendă de până la 1.000 lei.

"Nu e decât o formă de jecmăneală. Un poliţist pensionat vine peste tine în casă, se uită la ce ai şi spune: «Ca să nu te fure hoţii, aici îţi pui o uşă de siguranţă, acolo gratii la geam, acolo un paznic, iar roată tragi un gard». De parcă nu aş şti asta şi singur!", reclamă un patron.

Hai să te analizez!

Mediul de afaceri bihorean e în fierbere. În vreme ce se luptă să adune banii de taxe şi să mai acopere din liniile de credit ca să evite falimentul, firmele, fie ele mari sau mici, s-au trezit cu încă o obligaţie. Foşti şefi din Poliţie, acum pensionaţi, iau la rând companiile oferindu-se să le facă "analiza de risc fizic", o formalitate prevăzută de HG 301/2012.

Potrivit HG-ului, care conţine de fapt normele de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, toate firmele care manipulează bunuri sau valori sunt obligate ca înainte de începerea activităţii să îşi inventarieze ameninţările de efracţie din exterior, vulnerabilităţile la furt din interior şi să ia măsuri împotriva lor.

Evaluarea de risc e o prevedere suplimentară, pentru că Legea 333 specifica oricum măsurile pe care trebuie să le ia firmele pentru a nu se lăsa jefuite, de la montarea de uşi de siguranţă, alarmă, instalaţii de control acces şi camere de luat vederi, până la angajarea unei firme de pază. Concluziile evaluatorului se pun cap la cap cu propunerile administratorului, iar măsurile trebuie implementate în 60 de zile.

De evaluare nu scapă nimeni. Nu contează că este vorba de o covrigărie sau de o uzină care funcţionează din anii '90, nu contează că firma are sau nu profit, nu contează nici că are contract cu o firmă de pază care îi apără perimetrul de ani de zile, cu plan de pază avizat de Poliţie! Termenul limită pentru îndeplinirea acestei formalităţi este data de 15 decembrie, după care poliţiştii Compartimentului Sisteme de Pază vor veni în control. Iar amenda este între 5.000 şi 10.000 lei!

Preţ după client...

Patronii ofertaţi de evaluatorii de risc sunt revoltaţi. De teama unor controale în lanţ în care să se înhăiteze, conform tradiţiei, toate instituţiile statului, aceştia refuză să se opună făţiş acestui abuz legal. Dar povestesc sub anonimat. "Unui coleg i-au cerut 600 lei pentru o încăpere cât două debarale. Omul are de ani de zile alarmă, camere de luat vederi, seif pentru valori, buton de panică, tot ce îi trebuie, dar dacă vrea să nu fie amendat trebuie să plătească taxa că spaţiul lui a fost verificat", povesteşte un bijutier, supărat oricum de faptul că, odată cu sărăcirea populaţiei, vânzările s-au prăbuşit iar clienţii vin doar pentru reparaţii.

Micii întreprinzători sunt însă plevuşcă. Pentru evaluarea de risc a unei hale din Aleşd evaluatorii au cerut 2.000 lei, de la Primăria Diosig au cerut 20.000 lei, de la o firmă de "păcănele" câte 1.000 euro pentru fiecare locaţie, iar pentru analizarea riscurilor la o fabrică de pantofi orădeană au solicitat... 150.000 lei. "Preţul se face după client. Dacă e mai bogat cer mai mult, dacă e mai sărac, mai puţin. Care cum se lasă fraierit", spune consultantul în afaceri Dan Octavian (foto).

Doi pe judeţ!

Oamenii de afaceri sunt cu atât mai indignaţi cu cât, pe lângă că plătesc pentru ceva inutil, nici nu pot scădea preţul. Piaţa evaluatorilor de risc este foarte restrânsă. Conform normativelor, evaluatorii se acreditează prin concurs din rândul foştilor poliţişti sau a agenţilor de pază cu 5 ani de experienţă în domeniu.

Săptămâna trecută, în România erau acreditaţi numai 96 de evaluatori, dintre care doar doi bihoreni: fostul şef al Serviciului de Pază şi Ordine, comisarul şef Dan Gheţe, trecut în rezervă în urmă cu jumătate de an, şi fostul comandant al Poliţiei Bihor, chestorul în rezervă Gheorghe Chereji. La câte firme sunt în judeţ, cei doi au de lucru non-stop. Mai ales că analizele de risc se reînnoiesc tot la 3 ani!

"Totul negociabil"

După cum era de aşteptat, evaluatorii s-au lovit de reticenţa patronilor. "Nu ştiu câte firme şi-au făcut analiza de risc fizic. Oricum, nu prea multe. Oamenii fie nu înţeleg, fie nu cunosc prevederile legale. Este o zonă profesională nouă, cu greutăţile pe care le cunoaşte orice început", spune Dan Gheţe.

Fostul comisar-şef lucrează singur şi nu are tarife fixe. "Fiecare evaluare are specificul ei. Toate chestiile sunt negociabile, mai ales în situaţia de astăzi...". Gheţe spune că multinaţionalele, băncile şi lanţurile de supermarketuri şi-au licenţiat propriii evaluatori, aşa că firmele de top au fost deja luate. Dar a rămas marea masă...

Din acest motiv, pentru a valorifica potenţialul enorm al pieţei, Gheorghe Chereji şi-a angajat doi foşti subalterni. Potrivit informaţiilor din piaţă, chestorul lucrează cu fostul adjunct al Poliţiei Municipiului Oradea, Petru Cornea, şi cu fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate, Nicolae Stamate. În ciuda acestui fapt, abia dacă are semnate 12 contracte. "Clienţii sunt încă reticenţi: «Lăsaţi o ofertă, o să vedem, şeful nu e aici...». Am avut şi clienţi care au spus: «Am înţeles că trebuie... Cât ne cereţi? Păi, nu e cam mult? Nu mai lăsaţi din preţ?»", povesteşte fostul chestor.

"Îi obligă legea, nu noi!"

Chereji spune că tarifele se fac după client, încep de la 500 lei şi pot ajunge la 7.000 lei, în funcţie de complexitatea obiectivului. Sau chiar şi peste! Dacă evaluarea necesită deplasare se adaugă costul transportului, delegaţia evaluatorului, eventual cazarea ş.a. "Nu există un tarif fix. Tarifele se stabilesc prin negociere directă, ţinând cont de unde e situat obiectivul, specificul lui, numărul de angajaţi, infracţionalitatea din zonă şi multe altele. Nu e totuna să faci evaluare la o fermă agricolă sau la o fabrică de circuite electronice cu 2.000 de angajaţi", zice Chereji.

În ciuda evidenţei, fostul poliţist spune că evaluarea de risc fizic este o analiză serioasă şi utilă, care întăreşte securitatea obiectivului, astfel că nu înţelege nemulţumirile firmelor. "Sigur, am auzit şi noi nişte chestiuni că «încă o povară, încă o taxă», dar nu eu am făcut legea! Noi doar ne încadrăm în nişte prevederi legale şi oferim un serviciu. Cine îi obligă să scoată bani? Îi obligă legea, nu noi! Noi doar facem o ofertă", punctează chestorul.

Şi, la fel ca-n filme, în viaţă mai există şi oferte "de nerefuzat". Nu pentru cât de avantajoase ar fi, ci pentru câte belele ar putea atrage în cazul unui refuz...

"Toată povestea este o şmecherie gândită de stat pentru ca foşti colonei de poliţie trecuţi în rezervă să îşi mai facă nişte bani pe lângă pensiile de 3.000-5.000 lei. Aşa că ne pun pe noi, ăştia mai proşti, la plată"

Om de afaceri

Organizaţiile patronale bihorene nu văd cu ochi buni HG 301/2012, pe considerentul că împovărează şi mai mult un mediu economic deja aproape de colaps. "O firmă plăteşte cam 120 de taxe. Eu zic că ajunge! Va trebui să reclamăm aceste anomalii înainte să fie prea târziu", spune Constantin Badea, directorul Camerei de Comerţ şi Industrie Bihor.

Radu Silaghi (foto), directorul executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene, zice că organizaţia îşi va apăra membrii. "Nu ne putem opune implementării normativului dar, la cerere, ne vom implica în negocierea tarifelor", susţine Silaghi.

Ioan Popa Baciu, directorul Patronatului din Industrie, Servicii şi Comerţ, este şi el împotriva legii. "Eu am păţit-o pe propria piele. În urmă cu un an mi-a fost spart sediul. Mi-au furat bunuri în valoare de circa 10.000 de lei. Când au ajuns poliţiştii, în loc să umble după hoţi, umblau să mă amendeze cu 1.000 de lei pentru că n-am luat toate măsurile să nu-mi fie spartă firma. Cu aşa legi vom ajunge să fim şi furaţi, şi amendaţi", concluzionează Baciu. Care a rămas cu paguba...