Cine cere nu piere. Valul de majorări salariale din sectorul bugetar, unele deja aplicate, altele doar promise, îi determină pe cei din "privat" să ceară şi ei bani mai mulţi.
"Oamenii vor creşteri salariale după cum văd seara ştirile la televizor. Nu contează că productivitatea e aceeaşi, că firma trebuie să reducă costurile ca să reziste concurenţei, că banii vin tot mai greu... Omul zice: «Dom’ director, mai pune ceva la salariu, că au crescut preţurile şi nu mai birui»", mărturiseşte managerul Congips, Ioan Lezeu. Şi cam la fel păţesc mai toţi angajatorii privaţi din Bihor...
Un ban în plus
Anul 2017 a început cu majorări salariale. Întâi a crescut salariul minim pe economie, de la 1.250 lei la 1.450 lei, apoi au crescut, pe rând, cu 20%, veniturile în administraţie, educaţie şi sănătate. Pentru că inevitabil au apărut diferenţe între bugetarii cu aceeaşi vechime şi pregătire, dar angajaţi la instituţii diferite, Ministerul Muncii a promovat un proiect al Legii salarizării unitare ce prevede noi majorări salariale.
Din lipsă de bani, însă, creşterile promise de ministrul Lia Olguţa Vasilescu pentru luna iulie au fost amânate pe ianuarie 2018, când profesorii ar urma să primească o nouă majorare de 25%, iar pe 1 martie încă una, tot de 25%. La fel, medicii şi asistentele vor avea salariile dublate tot din martie 2018, şi aşa mai departe. Pentru companiile şi angajaţii din economia reală, răul a fost însă făcut, căci mica majorare a veniturilor bugetarilor şi vestea celor consistente ce urmează au făcut preţurile să urce!
Preţuri mari, salarii mici...
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în luna mai preţurile alimentelor au crescut cu 2,61%, iar al produselor nealimentare cu 0,23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Raportat la luna anterioară, aprilie 2017, cele mai mari creşteri s-au înregistrat la cartofi (8,8%), citrice (5,9%) şi fructe proaspete (3,8%). Asta înseamnă că banii suplimentari ai bugetarilor sunt tocaţi de inflaţie, fără să valoreze mai mult. Iar angajaţii din sectorul privat, rămaşi pe aceleaşi salarii, îşi permit şi mai puţin din câştigul aflat, oricum, sub media naţională.
Potrivit ultimei raportări a Direcţiei Judeţene de Statistică, în martie câştigul salarial net în Bihor, adică banii cu care merge angajatul acasă, a fost de 1.854 lei, suma fiind în creştere cu 45 lei (+2,43%) faţă de februarie. Creşterea veniturilor medii în Bihor, influenţată îndeosebi de salariile bugetarilor, este însă la jumătate faţă de media naţională. Câştigul mediu net pe economie a fost în martie de 2.342 lei, cu 106 lei (4,7%) mai mult faţă de februarie. Iar privaţii nu reuşesc să ţină pasul cu majorările...
Salariul (prea) minim
Majorarea salariilor la stat combinată cu creşterea preţurilor îi face pe angajaţi să refuze să muncească pe bani puţini. "Astăzi nu angajezi pe nimeni din Oradea şi Zona Metropolitană dacă promiţi pentru început doar salariul minim şi bonuri de masă", spune Békési Csaba (foto), directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor. Angajatorii nu găsesc muncitori nici măcar în localităţile izolate. "Am organizat un curs de calificare în zona Ciuhoi - Sâniob la cererea unei firme. Pentru un salariu de 1.700 lei în mână, din 20 de oameni invitaţi au venit la curs doar doi şi a acceptat să se angajeze doar unul", spune Békési.
Sectoarele cele mai afectate sunt industria uşoară, de la producţia de încălţăminte la textile, prestările de servicii, în special activităţile de pază şi curăţenie, dar şi construcţiile. Nu mai vrea nimeni să spele maşini, să servească la mese sau să dea la lopată. "După minivacanţa de Rusalii, 11 muncitori nu au mai venit la lucru, brusc. Şi-au închis telefoanele şi au plecat la cules de cireşe în Ungaria. Acum negociez cu necalificaţi din Moldova", spune Ioan Bârsan, patronul unei firme de construcţii. Se îndoieşte, însă, că va reuşi să bată palma cu echipa. "Necalificaţii cer deja 100 lei pe zi plus cheltuieli de transport, ceea ce înseamnă peste 2.500 lei pe lună", spune constructorul.
"Toată lumea vrea să fie bugetar"
Angajatorii sunt cu atât mai încurcaţi cu cât majorarea salariului minim a provocat creşteri în lanţ. "Dacă muncitorul cel mai de jos a ajuns la 1.400 lei, cel care până atunci lua 1.400 lei a cerut şi el 200 lei în plus, şi tot aşa. Automat, bugetul de salarii ne-a crescut cu peste 20%", spune Ioan Lezeu (foto), directorul Congips. Chiar şi aşa, o mulţime de bihoreni visează o slujbă la stat. "Toată lumea vrea să fie bugetar. Salariile sunt mai mari, n-ai stres, n-ai indicatori de performanţă...", spune directorul.
Cel mai bine se vede acest lucru la personalul calificat. "Am avut ingineri buni, care câştigau între 4.000 şi 6.000 lei pe lună, în funcţie de responsabilităţi, şi totuşi s-au mutat la instituţii şi la companii de stat pentru salarii mai mari", spune directorul Selina, Călin Roman. Potrivit acestuia, mulţi profesionişti preferă să se mute în alt judeţ pentru un job la Apele Române, Drumuri Naţionale sau Inspecţia în Construcţii, unde au mai puţin de lucru, decât să tragă acasă pe bani mai puţini.
Judeţ fără şomeri
Reprezentanţii companiilor locale spun că majorarea salariilor a avut un impact cu atât mai mare cu cât cererea pe piaţa forţei de muncă a crescut vertiginos după dezvoltarea parcurilor industriale din Oradea, iar rata şomajului a scăzut la un minim istoric, de la 4,8% acum patru ani la doar 2,5%.
Şi, atenţie, în statistica celor 1.300 şomeri din Bihor au fost incluşi atât bolnavii oncologici care încă nu întrunesc condiţiile de pensionare, dar nu pot munci, cât şi persoanele ajunse la 60 de ani, pe care nu-i mai vrea nimeni, plus absolvenţii de facultăţi fără nicio căutare pe piaţa forţei de muncă, precum cei cu diplome în ştiinţe socio-umane!
Prea puţini şomeri sunt cei care pot şi vor să se angajeze. "Din 32 de oameni cu care am vorbit prin sate, toţi sub 35 de ani, 30 trăiau din ajutor social. Nici vorbă să vrea să lucreze, dacă din ajutoare şi alocaţia a trei copii strâng 2.000 lei pe lună", zice un patron.
Recrutare cu primă
Pentru a atrage angajaţi, firmele sunt nevoite să ofere, pe lângă salariul de bază bonusuri, şi alte facilităţi. Spre exemplu, producătorul salontan de mobilă ADA promite potenţialilor angajaţi premii de calificare la locul de muncă şi bonusuri de performanţă de până la 45% din leafă.
La fel, nemţii de la Eberspächer şi americanii de la Plexus se bat în tichete cadou de Crăciun şi de Paşti, al 13-lea salariu, ba chiar şi petreceri pentru personal organizate cu diferite ocazii. În plus, aceştia oferă şi un bonus de 500 lei celor care mai aduc o cunoştinţă spre angajare. Totuşi, oricât de tentante, ofertele nu reuşesc să stopeze hemoragia forţei de muncă...
Pe picior de plecare
Potrivit datelor Serviciului Cazier Judiciar, exodul bihorenilor e continuu, iar cel mai mult pleacă tinerii. Anul trecut, din 1.500 absolvenţi bihoreni care nu au intrat la facultate, doar 800 au ajuns pe piaţa muncii. Ceilalţi au rămas acasă pe cheltuiala părinţilor, au plecat prin ţară ori în străinătate. Pentru anul acesta, semnele sunt la fel de proaste. "În ultimele două săptămâni s-au eliberat doar caziere pentru lucru în Irlanda, Anglia şi Franţa, mai puţine pentru Germania, dar şi mai puţine pentru România", spune un angajat al Serviciului.
Venirea verii îi determină pe români să-şi încerce norocul la munci sezoniere în străinătate sau să se retragă la ţară, în agricultura de subzistenţă, aşa că mulţi angajatori se confruntă cu un nou val de plecări. "Există o sezonalitate a plecărilor, iar acum suntem în plin sezon. 40% din angajaţii care pleacă spun că vor să meargă în străinătate", explică managerul de resurse umane al Faist Light Metals, Adriana Gontariu.
În condiţiile în care România este ţara cu cel mai mare deficit de forţă de muncă din Europa, angajatorii din sectorul privat se vor confrunta cu tot mai mari probleme de personal, căci cei rămaşi în ţară visează mai nou să lucreze în sectorul bugetar. Sunt bani mai mulţi şi griji mai puţine, cum ar veni, e "de stat"...
ABERANT!
Stat versus privat
Angajatorii bihoreni consideră anormal că, în timp ce ei nu pot plăti un muncitor bun cu peste 2.500 lei lunar, unul de la stat câştigă mai mult chiar dacă, de fapt, stă. "E aberant să sufoci cu impozite privaţii ca să plăteşti salarii majorate la bugetari. Dacă mi-ar rămâne în firmă, din banii ăia aş putea plăti mai bine propriii mei angajaţii, care trag din greu", spune constructorul Ioan Bârsan.
Directorul Selina, Călin Roman (foto), spune şi el că firmele sunt împinse în pierdere chiar de către stat.
"Salariul mediu în construcţii este cam de 2.400 lei, dar la toate licitaţiile, care se atribuie la preţul cel mai scăzut, statul calculează manopera la 1.450 lei, cât este nivelul minim pe economie. Pentru firma care ia lucrarea, diferenţa înseamnă pierdere", spune Roman.