Economia judeţului duduie, revenirea din criză e accelerată, iar Oradea este promovată periodic ca exemplu de succes. Populaţia parcă ar trăi într-o realitate paralelă, marcată totuşi, cel puţin în statistici, de salarii mici şi de traiul de pe o zi pe alta.
"Performanţa administraţiei locale din ultimii ani, dublată de un marketing pe măsură, a atras oameni cu bani din afara judeţului, care vin în city-break sau fac aici plasamente imobiliare. Bihoreanul de rând nu câştigă, însă, din asta. Dimpotrivă. Lucrează pe salariul minim pe economie şi sărăceşte pe cum cresc preţurile", spune consultantul în afaceri Dacian Palladi.
Muncă multă, bani puţini
Statisticile sunt îngrijorătoare. Angajaţii din Bihor au cele mai mici salarii de pe graniţa de vest. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu lunar net la nivelul lunii martie a fost în judeţ de 2.850 lei. Prin comparaţie, în Satu Mare era de 2.855 lei, în Arad de 3.014 lei şi în Alba de 3.037 lei. Din toată zona, doar salariaţii din Sălaj, cu 2.725 lei pe lună, sunt mai prost plătiţi!
"Avem o populaţie prea mică pentru a putea susţine afaceri prospere. Firmele de succes nu trăiesc din ce vând în Bihor. Producătorul de volane Valtryp, cel de ferestre PVC Optimedia şi multe altele se bazează pe ce vând afară", explică Dacian Palladi (foto).
Acesta pune situaţia pe seama modelului de afaceri promovat în ultimul deceniu. "Am populat parcurile industriale cu firme atrase de forţa de muncă ieftină. Cât timp autocarele vor aduce la lucru, din afara oraşului, bihoreni pentru care salariul este o completare a lichidităţilor din agricultură, salariile n-au cum creşte", avertizează consultantul.
"Încercaţi să trăiţi din salarii!"
Opinia e împărtăşită şi de directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba (foto). Deşi la nivelul judeţului rata şomajului este de sub 2% şi patronii spun că au nevoie urgent de încă 3.000 de angajaţi, aceştia n-ar pune un leu în plus la salariu.
"Le-am spus unor manageri: «Încercaţi să trăiţi din salariile pe care le oferiţi». Mi-au răspuns că au investiţii de amortizat, indicatori de performanţă de atins şi atât", povesteşte Békési. Directorul e convins că firmele atrase de forţa de muncă ieftină vor pleca în zone mai sărace, nu vor creşte salariile. "Acest gen de firme sunt mai profitabile decât cele din ţara de origine tocmai pentru nivelul scăzut de salarizare pe care îl oferă. Nu vor renunţa la asta", spune el.
De altfel, peste două treimi din locurile de muncă vacante din judeţ erau săptămâna trecută pentru muncitori necalificaţi plătiţi cu circa 1.400 lei în mână, minimum pe economie. Foarte puţin.
"Salariile vor creşte"
Primarul Florin Birta (foto) crede că situaţia se va schimba. "În anul 2009 totalul Impozitului pe Venit Global plătit în Oradea era de 254,8 milioane lei, iar valoarea salariilor brute era de 1,5 miliarde lei la o medie de 94.000 salariaţi. În 2019 IVG a urcat la 368,3 milioane lei, salariile la 3,3 miliarde lei, iar numărul de angajaţi la 105.000. Creşterea este evidentă şi va continua", spune edilul.
Birta crede că nivelul de salarizare va urca odată cu profesionalizarea angajaţilor. "După 1989 economia Oradiei s-a bazat pe lohn în producţia de încălţăminte, textile şi altele. Parcurile industriale au stimulat producţia şi concomitent s-au dezvoltat construcţiile. Oamenii care lucrau în lohn se reprofilează acum ca operatori sau dulgheri, dar asta durează". În plus, adaugă primarul, firmele care se bat pentru angajaţi vor fi nevoite să ofere salarii mai mari. Dacă nu cumva vor pleca...
Paradoxul Bihorului
Pe de altă parte, Bihorul trăieşte un paradox. În ciuda salariilor mici, şoselele sunt pline de bolizi, cartierele rezidenţiale se înmulţesc, în oraş se ridică tot mai multe vile, iar mall-urile nu duc lipsă de cumpărători. Pentru o parte a populaţiei, nivelul de trai este, evident, peste cel din alte judeţe.
Explicaţiile sunt multiple. Pe de o parte, este vorba de bihorenii reveniţi din străinătate, de la muncă, de rudele celor care trimit acasă bani care nu apar în acte. Pe de altă parte, în statistici salariile sunt mici şi pentru că aici sunt mai puţini bugetari cu lefuri mari, faţă de alte judeţe. În fine, este vorba şi de specificul locului. "Există o cultură a zonei de graniţă. Mulţi bihoreni fac bani din combinaţii, cumpără şi revând tot felul de lucruri şi aceste venituri nu apar în statistici", spune Palladi.
O explicaţie similară are şi Békési. "În Bihor există cam 23.000 de unităţi economice active, de la SA-uri şi PFA-uri la SRL-uri şi SRL-D-uri. Acestea îşi asigură veniturile din dividende, nu din salarii care să apară în statistici. În alte judeţe, cum ar fi Giurgiu de exemplu, sunt doar 9.000 de astfel de unităţi economice şi atunci e normal că salariile de acolo par mai mari (n.r. - salariul mediu net fiind de 3.060 lei pe lună)", spune directorul AJOFM Bihor. Iar asta ne duce în zona economiei gri...
Soluţii disperate!
Oficial, aproape tot al doilea salariat din Bihor este plătit cu salariul minim, trăind din 1.400 lei pe lună. Toată lumea ştie, însă, că în multe cazuri una este venitul oficial din cartea de muncă şi cu totul alta ce câştigă omul în mână. Mulţi angajatori suplimentează acest venit din dividende. "Avem cea mai mare impozitare a forţei de muncă din Europa, de aproape 48%, şi cea mai mică impozitare a dividendelor, circa 5%. Decât să plătesc în fiecare lună 700 lei în plus la stat pentru fiecare om, mai bine scot dividendele şi dau o parte din bani angajaţilor", explică un economist.
Inexistenţi în statistici, aceşti bani "rotunjesc" veniturile salariaţilor, iar angajatorii îşi continuă afacerile. În plus, micii meseriaşi şi comercianţii, de la mecanici auto la proprietari de mici localuri, îşi desfăşoară de multe ori afacerile la negru, adunând "la risc" venituri nedeclarate, atât pentru ei, cât şi pentru angajaţii lor. "În România, gradul de colectare a TVA este de numai 24%. Nu se plătesc taxe, se fac venituri la negru şi de aici bunăstarea unora, maşinile şi vilele pe care le vedem în oraş", explică sociologul Dragoş Dărăbăneanu.
Culmea, tocmai această evaziune ţine bihorenii de rând pe linia de supravieţuire. Creşterea gradului de încasare a TVA-ului, altfel dezirabilă pentru aparatul de stat, va avea pentru omul de rând efecte negative. "Aceşti bani, care acum sunt la populaţie, vor merge în buzunarul statului, iar oamenii vor sărăci", spune Dărăbăneanu. Altfel spus, în cel mai pur stil capitalist, cei bogaţi vor deveni treptat şi mai avuţi, iar cei săraci şi mai săraci. Cu legea în mână...
CAPCANA DEZVOLTĂRII
Oraş bogat, orăşeni săraci
Ciclul de dezvoltare a Oradiei, bazat pe atragerea de investitori cuceriţi de forţa de muncă ieftină, se apropie de sfârşit. "Pentru unele industrii nu mai merită să vii în România. Eforturile cu logistica şi cheltuielile cu forţa de muncă ne fac neinteresanţi. Sunt ţări în care se lucrează pentru o sută de dolari pe lună", spune consultantul Dacian Palladi.
Pentru orădenii de rând perspectivele sunt îngrijorătoare, căci dezvoltarea oraşului are şi efecte perverse. "Imaginea bună a Oradiei atrage oameni cu bani din alte zone ale ţării care intră la aquapark, mănâncă la restaurant, fac shopping, plasamente imobiliare... Toate vor duce la creşterea preţurilor, în timp ce o bună parte din populaţie trăieşte din salariul minim pe economie", spune Palladi.
Singura parte bună e că scumpirea proprietăţilor creşte preţul terenurilor şi al caselor deţinute de localnici. Dar, pentru a câştiga de pe urma lor, orădeanul va trebui să le vândă şi să se mute din oraş...