Vandalism în formă organizată. Aşa poate fi descris gestul primăriţei din Biharia, Nagy Gizela, de a dispune unei firme, de capul ei, "electrificarea" cetăţii de scaun a primului voievod al Transilvaniei, fără a-i păsa că săparea şanţurilor trebuia aprobată şi supravegheată de arheologi.
Isprava a fost consemnată personal de şeful Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Bihor, care a sesizat Poliţia în legătură cu infracţiunea pentru care Codul Penal prevede o pedeapsă cu închisoarea de la unu la 10 ani.
Peste 1.000 de ani
Întinsă pe 4,7 hectare, cetatea Bihariei, una din cele mai vechi din Transilvania, datează de la finele secolului IX-începutul secolului X. Cronicarul Anonymus, autorul celebrei Gesta Hungarorum (Povestea ungurilor), spune că a fost reşedinţa voievodului Menumorut, vasal al împăratului Bizanţului.
Când solii maghiari i-au cerut să se supună regelui Arpad, Menumorut a refuzat, ceea ce a deschis conflictul militar. Voievodul a fost învins întâi la Satu Mare, apoi şi la Biharia, unde lăsase o garnizoană, fiind nevoit să se refugieze spre interiorul ţării. După 12 zile de asediu, cetatea s-a predat atacatorilor. Ulterior, în 1061, aceasta a devenit prima reşedinţă episcopală din Transilvania şi reşedinţă de judeţ după întemeierea statului ungar de către Regele Ştefan.
Ordin de azi pe mâine
Istoria milenară nu a impresionat-o, însă, pe primăriţa Nagy Gizela (foto), reprezentantă UDMR aflată la al treilea mandat. Pe 17 iulie, cu mai puţin de o săptămână înainte de Zilele Comunei, programate pe 20-21 iulie, aceasta a dispus unei firme din Salonta să sape şanţuri în cetate pentru a trage cabluri care să asigure alimentarea cu electricitate a chioşcurilor ce urmau să funcţioneze în timpul petrecerii. Ca şi cum sărbătoarea ar fi luat-o prin surprindere, primăriţa nu s-a obosit să ceară şi un certificat de descărcare de sarcină arheologică, obligatoriu în cazul unui monument de clasa A, de maximă importanţă la nivel naţional.
"Certificatul de descărcare arheologică, fiind rezultatul unor cercetări ştiinţifice, atestă că în zonă nu există mărturii arheologice care să fie puse în pericol prin lucrările ce urmează să aibă loc", explică directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac. Altfel spus, în lipsa certificatului, ce putea fi eliberat în câteva zile cu condiţia ca un arheolog să asiste la săpături, nu există garanţia că situl nu a fost răscolit astfel încât să nu se distrugă niciun obiect aflat în pământ.
În flagrant
Sesizat printr-un "pont" că în cetate se excavează şanţuri de aproape un metru adâncime, şeful Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu, Lucian Silaghi, a descins în aceeaşi zi la faţa locului şi a surprins în flagrant muncitorii, de la care a aflat că primiseră dispoziţie de la primăriţă. "Am întocmit o notă de control, în care am consemnat că în urma excavării o cantitate de fragmente ceramice şi oseminte au fost dislocate din poziţiile iniţiale şi împrăştiate pe suprafaţa solului. Cum situl este monument istoric cu vestigii arheologice din epoca neoliticului până în perioada feudală, iar lipsa certificatului de descărcare arheologică este o infracţiune, am sesizat Poliţia".
Contactată, primăriţa a refuzat să facă orice declaraţie, spunând că nu doreşte să dea "interviuri". O tăcere vinovată pe care, totuşi, n-o va putea păstra şi la ancheta care ar putea s-o ducă în faţa judecătorilor. De data asta nu pentru vreo hoţie funciară, ca în trecut, ci pentru, pur şi simplu, prostie...