Amplasamentul de lângă Lotus Center este teren minat. Un scandal imobiliar fără precedent riscă să izbucnească în următoarele săptămâni, pe fondul gherilei dintre Primărie şi samsarii imobiliari care au obţinut în instanţe sentinţe favorabile pentru o treime din cele 15 hectare de aici.

Trânteala, de milioane de euro, ar putea duce la răscumpărarea de către Primărie a unei suprafeţe de peste 5 hectare, tranzacţie ce ar urma să fie suportată din banii orădenilor. Cei care în marea lor majoritate abia îşi permit pământ în ghivecele de flori...

Reţeaua "murdară"

BIHOREANUL a descoperit că o treime din cele 15 hectare de teren de lângă centrul comercial Lotus se pregătesc să-şi ia zborul din proiectele şi, mai ales, din proprietatea oraşului. Samsarii nici măcar nu s-au chinuit să inventeze noi metode de "palmare" a pământurilor. Au aplicat schema veche cu "investitorul" care cumpără drepturile litigioase de la deţinătorii unor terenuri ce urmează a fi retrocedate, după care, profitând de blocarea retrocedărilor, cer instanţelor împroprietărirea pe amplasamente strategice.

05-Ilie-Bolojan.jpgMetoda a fost testată în 2008 pe terenul Parcului Industrial in Şoseaua Borşului. "Reţeaua era formată din funcţionari ai Primăriei care dădeau ponturi că e vorba de terenuri ale municipalităţii şi de angajaţi ai Oficiului de Cadastru care făceau expertize topografice în baza cărora cumpărătorii drepturilor litigioase deschideau procese până nimereau la un complet deschis la retrocedări pe alese", spune primarul Ilie Bolojan (foto).

Slujit de funcţionari corupţi şi avocaţi versaţi, dar încurajat şi de instanţe, sistemul generează profituri consistente. În locul unor terenuri incerte, revendicatorii cer Primăriei parcele din buricul târgului, pe care oraşul urmează să facă investiţii. Iar când lucrările sunt finanţate din fonduri europene şi municipalitatea riscă să piardă banii dacă rămâne fără terenuri, e uşor de "convins" să cadă la pace! Aşa s-a întâmplat cu amplasamentul alocat Parcului Industrial, cu terenul viitoarei parcări supraetajate din Piaţa Unirii şi cu multe altele...

Un tun de milioane

Cea mai mare asemenea bombă din ultimii ani riscă să explodeze în următoarele trei săptămâni, pe amplasamentul viitorului Parc Salca de lângă Lotus Center. Primăria a câştigat cu sprijinul Ministerului Mediului un proiect de 2,7 milioane lei care prevede amenajarea pe 3,4 din cele 15 hectare a unei zone verzi, cu un lac de nuferi, cu zone de promenadă şi bănci pentru relaxare. Pe suprafaţa rămasă liberă municipalitatea vrea să amenajeze din fonduri UE un alt parc, de trandafiri, ceea ce ar ridica investiţia la peste 2 milioane euro.

05-Eugenia-Borbei.jpgToate actele pentru primul parc au fost deja perfectate şi urmează ca la semnarea contractului de finanţare, anunţată pentru începutul lui aprilie, municipalitatea să prezinte dovada că terenul e liber de sarcini. Lucru însă imposibil! "Pe amplasamentul primului parc avem o revendicare de 2 hectare câştigată în primă instanţă, iar pentru zona învecinată sunt alte cinci sentinţe, definitive. Suprafaţa totală ce trebuie retrocedată este undeva la 5,6 hectare", declară Eugenia Borbei (foto), juristul şef al Primăriei.

Au uitat de teren

Pe cele 15 hectare din zonă au fost deschise în ultimii trei ani nu mai puţin de 22 de procese, din care 10 sunt în derulare. Miza e enormă. "Discutăm de cel mai scump teren din oraş. Chiar şi fără utilităţi şi în plină criză, preţul pe metrul pătrat tot este de 50 euro", spune Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei Management al Proiectelor cu Finanţare Internaţională (DMPFI), structura care a câştigat finanţarea viitorului parc. Iar la 5,6 hectare care trebuie retrocedate, asta înseamnă aproape 3 milioane de euro!

05-Marcel-Bolos.jpgBoloş spune că Primăria nu ar fi ajuns în această situaţie dacă ar fi trecut terenul din timp în patrimoniul public al oraşului. "Cineva i-a învăţat pe samsari cum să procedeze. Terenul e în domeniul privat al municipiului pentru că Primăria a vrut la începutul anilor 2000 să intre cu el într-o asociere pentru construirea unui aquaparc. Investiţia nu s-a mai făcut. Dacă juriştii treceau terenul înapoi în domeniul public, acum nu mai putea fi înstrăinat, grevat de sarcini sau urmărit silit".

Directorul spune că terenul trebuia notat în Planul Urbanistic Zonal drept parc şi nu mai erau probleme. "Dacă în PUZ figura zonă verde, samsarii nu mai erau acum interesaţi de el, pentru că ştiau că nu se poate construi acolo", spune şeful DMPFI. Iar reproşurile lui Boloş nu sunt fără ţintă, ci o vizează tocmai pe şefa Direcţiei Juridice, Eugenia Borbei, una din apropiaţii primarului, care ar fi trebuit să "securizeze" zona.

Vom negocia!

Ilie Bolojan are altă părere: "Nu am ce să reproşez Juridicului, a făcut tot ce putea". Primarul nu poate explica, însă, care sunt motivele pentru care vreme de mai bine de 2 ani juriştii municipalităţii nu au luat nicio măsură pentru a proteja amplasamentul de lăcomia samsarilor. Asta cu atât mai mult cu cât ştiau din experienţa parcului industrial că revendicatorii vor apela la instanţă.

În apărarea juriştilor săi, Bolojan spune că sistemul este atât de bine pus la punct încât funcţionarii nici măcar nu ştiu cu cine se judecă, pentru a putea chema partea adversă la discuţii. Petenţii trecuţi în acte sunt doar de faţadă, iar în instanţă se prezintă doar avocaţii celor care se află în spatele revendicărilor. Chiar dacă primarul refuză să pronunţe vreun nume, susţinând că nu are informaţii certe şi verificate, BIHOREANUL a aflat că unul dintre cei implicaţi în "schema" de la Lotus este Florian Jurcuţ, cunoscut între "băieţii deştepţi" din domeniul imobiliar tocmai pentru asemenea artificii.

În ce priveşte măsurile de precauţie, Bolojan spune că în noiembrie anul trecut cele 15 hectare au fost trecute prin hotărâre de Consiliu Local în patrimoniul public al municipalităţii, cu destinaţia de "zonă de agrement, sport şi turism". Protecţia, însă, nu a mai ţinut, fiindcă era mult prea târziu. O lună mai târziu, aleşii locali au fost siliţi să-şi revoce propria hotărâre pentru că samsarii au depus notificări cum că terenul e în litigiu. Primul proces data din august 2008, deci la două luni după instaurarea administraţiei Bolojan.

În concluzie, cu doar câteva săptămâni înaintea semnării contractului de finanţare pentru viitorul Parc Salca, Primăria nu are prea multe opţiuni: ori cade la pace cu revendicatorii, oferindu-le alte pământuri la schimb, ori merge pe varianta exproprierii. Adică plătind samsarilor bani grei din impozitele orădenilor pentru un teren care aparţine, de fapt, oraşului...


"Va trebui să cădem la pace. Chiar dacă ar câştiga în instanţă teren în Parcul Salca, nu văd cum le-ar folosi asta dezvoltatorilor imobiliari. Pe acel teren e prevăzută zonă verde, aşa că nu vor putea construi, ci doar vor avea dreptul legal de a tunde iarba o dată pe lună"

Ilie Bolojan


PĂMÂNT LA LIBER
Se retrocedează!

Primarul Ilie Bolojan afirmă că municipalitatea nu ar fi ajuns să se lupte în justiţie pentru terenurile oraşului dacă Primăria făcea retrocedările la timp. "Ani de zile retrocedările au fost stopate. Pe undeva administraţia a procedat corect, pentru că avea cereri de circa 500 de hectare pentru doar 100 de hectare disponibile, şi ar fi creat un haos. Asta le-a dat însă speculatorilor posibilitatea să deschidă procese revendicând terenuri peste tot unde Primăria avea un loc liber".

Bolojan spune că accelerarea retrocedărilor este singura soluţie. "Le vom oferi din amplasamentele disponibile, care sunt la marginea oraşului, nu în buricul târgului. Dacă le refuză de două ori, vor fi trecuţi la despăgubiri în bani, cum spune legea".

La sfârşitul anului 2008, Primăria a primit 400 hectare de teren aparţinând fostelor staţiuni de cercetări agricole şi pomicole, respectiv unităţii de tancuri, şi încearcă să satisfacă toate cererile de revendicare, pentru a nu mai cădea victimă propriei "zgârcenii".