Iubitorii de ficțiune istorică au avut parte de un început de săptămână promițător în Oradea. Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor a găzduit luni seară prezentarea romanului „Benedictiana”, de Bogdan Boeru.
Scriitorul și profesorul Florin Ardelean, alături de autorul cărții, au povestit publicului despre contextul în care a fost creată această operă literară, despre subiectele pe care le abordează și despre mesajele pe care le transmite cititorilor.
Volumul explorează conflictul dintre sarazini și creștini și catastrofa care avea să se abată asupra lor. „O catastrofă care ne trimite în filosofia lui Nietzsche. Conceptul din filosofia lui Nietzsche care rămâne până în ziua de azi foarte puternic și valabil este eterna reîntoarcere a aceluiași, ciclicitatea (...). Pasărea Phoenix renaște din propria cenușă, ei bine, lumea renaște din propriul scrum”, a declarat conf. univ. dr. habil. Florin Ardelean.
Scriitorul Bogdan Boeru a mărturisit că a folosit cruciada ca fundal istoric în opera sa, tocmai pentru a justifica ideea ciclicității și că ceea ce trăim astăzi este foarte asemănător cu ce se întâmpla în vremurile cruciadelor.
La prima vedere, cititorii ar putea crede că această carte este un roman istoric, deoarece sunt prezentate evenimente istorice și personaje cunoscute, precum Saladin și Richard Inimă de Leu. Cu toate acestea, autorul a creat și o multitudine de personaje fictive și o lume în care se întâmplă lucruri nefirești, precum timpul care se oprește, realitatea și imaginarul fiind bine împletite. „Avem personajele fictive, care mie mi-au plăcut foarte mult! (...) Sunt două admirabile clarvăzătoare, cele două care fac conexiunea dintre lumea reală și lumea simbolică, lumea mitologică, și permite romancierului să croșeteze în aport cu propria ficțiune”, a mai precizat Florin Ardelean.
Autorul Bogdan Boeru este de părere că literatura are și calitatea de a aduce în prim plan categorii sociale care în trecut nu aveau acces la spațiul public, „femeile, sclavii, marginalii (...) cumva literatura îi umanizează, îi aduce în prim plan, și mi se pare o recuperare istorică a unor personaje sau a unor tipologii care ar fi putut exista”.
Scriitorul a mărturisit că, pe parcursul documentării, în timp ce făcea schema personajelor și înainte să înceapă scrierea, au fost și momente în care a simțit că trebuie să elimine câteva creații. Cu toate că au existat astfel de fluctuații în procesul de concepere (un an de documentare și 10 luni scrierea efectivă), el a mărturisit că finalul a fost primul element pe care l-a „văzut”. „Finalul nu este doar despre distrugere, finalul este și despre acel grup care reușește să scape din oraș. Ce înseamnă asta? (...) Povestea umanității merge mai departe", susține Bogdan Boeru.
Autorul a hotărât că nu va scrie o continuare a cărții, considerând că este mai important ca cititorul să aibă libertatea de a-și imagina ce ar putea să se întâmple mai departe.
Cât despre numele cărții, acesta are menirea de a transmite ideea de „binecuvântare” deoarece în roman creștinii văd orașul Benedictiana ca fiind un oraș cu har, pe când musulmanii îl numesc „orașul blestemat”. După prezentarea cărții, publicul a fost invitat sa adreseze întrebări, urmând apoi sesiunea de autografe.
Bogdan Boeru, poet, eseist și prozator, membru al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, solist vocal și instrumentist, fost membru al formațiilor „Interitus Dei” și „Mysteria”, a pornit într-un turneu de toamnă alături de noua sa carte, „Benedictiana” (Editura Rao, 2022). Prima oprire a fost în Oradea, urmând să își prezinte opera și în Cluj-Napoca, Alba-Iulia și Sibiu.
Larisa Bărcui
studentă la Jurnalism, anul 3