Curtea Constituţională a publicat, joi, motivarea deciziei luate pe 28 februarie în cazul excepţiei ridicate de avocaţii milionarului Beneamin Rus, inculpat pentru corupţie împreună cu fostul președinte al Consiliului Județean Bihor, Kiss Alexandru într-un dosar al DNA Oradea.
Sesizarea înaintată în 2016 Curţii Constituţionale de avocaţii antreprenorului orădean privea mai multe articole din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, în baza cărora se eliberează mandatele de interceptare pe siguranţă naţională, folosite ulterior în dosare penale ce privesc alte fapte decât cele care aduc atingere securităţii naţionale, cum a fost şi cazul dosarului în discuţie.
Nu sunt probe
În urma analizei, pe 28 februarie, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art. 3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională, fiind prea generală în raport cu ingerinţele care se fac în intimitatea persoanelor vizate.
Decizia motivată a CCR, dată publicităţii, joi, merge însă mai departe şi face o diferenţiere între înregistrările realizate ca urmare a punerii în executare a unui mandat de supraveghere tehnică dispus potrivit Codului de procedură penală şi cele rezultate din activităţi specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului, în afara cadrului procesual penal.
Potrivit Codului de procedură penală, "înregistrările efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.
În cazul înregistrărilor dispuse în baza unor mandate de siguranţă naţională, însă, instanţa constituţională a arătat că Legea privind securitatea naţională a României nu are vreo reglementare care să confere calitatea de mijloc de probă datelor şi informaţiilor culese, chiar dacă SRI poate să efectueze „activităţi specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului, desfăşurate cu respectarea prevederilor legale”, în cadrul cărora să descopere informaţii „ce privesc săvârşirea unor infracţiuni”, situaţie în care le pot comunica organelor de urmărire penală.
„Concluzia care se impune este aceea că dispoziţiile legii privind securitatea naţională nu conferă calitatea de probă/mijloc de probă datelor şi informaţiilor rezultate din activităţi specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. Doar dispoziţiile art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală ar putea conferi calitatea de mijloc de probă înregistrărilor rezultate din activităţi specifice culegerii de informaţii, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, iar nu dispoziţiile art.11 lit.d) din Legea nr. 51/1991”, arată CCR în decizia luată cu opinia separată a fostei şefe a Înaltei Curţi, Livia Stanciu.
Sanyi and Beni
După cum se ştie, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss şi omul de afaceri Beneamin Rus, patronul grupului de firme Selina, sunt judecaţi într-un dosar în care liderul UDMR şi acoliţii săi sunt acuzaţi că ar fi realizat venituri necuvenite de peste 4,3 milioane euro după ce ar fi intervenit ca firmele Keviep, Selina şi Martex Trans să beneficieze de contracte publice cu administraţia locală. Prin afacerile lor, bugetele publice ar fi fost păgubite cu peste 6 milioane euro.
În acelaşi dosar sunt judecați, în stare de libertate, complicele lui Kiss, Bojtor Vilmos Laszlo, dar şi Milossy Ferenc Laszlo şi Milossy Ferenc (tată şi fiu), patronii firmei Keviep, respectiv afaceristul Gheorghe Roatiş, cu toţii pentru spălare de bani în formă continuată. În dosar a fost cercetat şi omul de afaceri Alexandru Mudura, fondatorul Lotus Center, dar faptele reţinute în sarcina acestuia s-au clasat odată cu decesul magnatului.
Procesul se desfăşoară în prezent la Tribunalul Bihor. Rămâne de văzut în ce măsură va influenţa decizia CCR probele din cadrul acestui dosar.