"Astea nu-s acuze doar pentru ziare, ci adresate unor organe ale statului. Problemele acestea erau din bucătăria internă a noastră şi a Consiliului Judeţean şi n-am fi vrut să ieşim în public cu ele, dar nici n-aş vrea să se creadă că am făcut noi o înţelegere cu dirigintele de şantier ca să fraudăm banii publici".

Aşa a argumentat directorul general al firmei Selina, Călin Roman, de ce conducerea acesteia, în frunte cu acţionarul principal, Beniamin Rus, plus alţi câţiva ingineri, au organizat marţi o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzelor aduse cu o zi înainte de preşedintele CJ, Radu Ţîrle.

Potrivit acestuia, firma Selina, cu acordul firmei de dirigenţie de şantier H-Proiect din Baia Mare, a executat lucrări suplimentare la amenajarea Muzeului Ţării Crişurilor, în valoare de circa 50 miliarde lei vechi, lucrări neprevăzute în contractul iniţial dintre CJ şi Selina, dar descoperite de-a lungul derulării lucrărilor de amenajare, şi totodată necesare.

Dicţionar tehnic

Înainte, însă, de a explica de ce firma Selina este nevinovată, iar Radu Ţîrle a greşit sesizând Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Bihor, patronul Beniamin Rus a "tradus" pe înţelesul tuturor terminologia tehnică fără de care situaţia nu poate fi interpretată corect.

Astfel, Rus a afirmat că, după ce Selina a început şantierul pentru amenajarea fostei Garnizoane Oradea ca sediu al Muzeului, s-a descoperit că erau necesare lucrări pe care proiectantul "nu avea cum să le prevadă" în proiect. "La o clădire veche de 100 de ani nu ştii la ce să te aştepţi decât după ce dai jos tencuiala. Noi, de exemplu, am descoperit găuri în zid, grinzi care stăteau să cadă, etc. Conform legii, constructorul, în asemenea cazuri, sesizează proiectantul, care dă soluţii, adică aşa-numitele NCS-uri, Note de Comandă Suplimentare, şi respectiv NR-uri, adică Note de Renunţare, prin care se renunţă la unele lucrări prevăzute în contract pentru ca, respectând valoarea contractului, să poată fi făcute lucrările neprevăzute", a explicat patronul Selinei.

"Odată făcute NCS-urile şi asumate de dirigintele de şantier, care reprezintă interesele beneficiarului, el, dacă vrea, anunţă beneficiarul, dacă nu, nu. În cazul de faţă, nu cred că trebuia să se mai consulte firma de dirigenţie de şantier cu Consiliul Judeţean, pentru că sunt chestiuni foarte tehnice", a mai spus Rus, concluzionând: "Numai dacă sunt dubii dirigintele de şantier trebuie să se consulte cu beneficiarul".

"Ce să-l consulţi pe Ţîrle?"

Directorul general al Selinei, Călin Roman, a declarat că "au fost întocmite vreo 50 de NCS-uri, şi a exemplificat ce lucrări s-au descoperit că erau necesare, dar nu fuseseră prevăzute în proiect, folosind şi copiile unor adrese ale firmei, proiectate pe perete, pentru a fi văzute de jurnalişti: "De exemplu, într-o notă se arată că proiectantul dispune armarea cu centură de beton a unei fisuri. În alta că trebuie demolat canalul de ventilaţie la întreg demisolul, parterul şi două etaje. În alta că trebuie refăcute planşeele cutare şi cutare. În alta că un tip de uşă trebuie înlocuit cu alt tip de uşă. Toate sunt chestiuni tehnice. Ce să-l consulţi pe domnul Ţîrle?...", a spus directorul general al Selinei.

Călin Roman a dat şi exemple de situaţii când asemenea lucrări suplimentare au fost necesare pentru că pe parcursul efectuării lucrărilor s-a schimbat legislaţia: "Au venit pompierii şi ne-au spus că planşeele trebuie să aibă o rezistenţă la foc de 45 de minute, iar pereţii de gipscarton de 30 de minute. Ne-au zis să ne conformăm, iar noi aşa am făcut".

Adrese fără răspuns

Atât directorul general al Selinei, cât şi patronul, au declarat apoi că, deşi proiectantul făcea NCS-urile, iar Selina executa lucrările şi informa conducerea CJ cu privire la acest lucru, adresele către CJ ale firmei rămâneau fără răspuns. Călin Roman a prezentat aceste notificări, specificând şi datele la care au fost trimise.

"La 20 martie 2009 am trimis la Consiliu situaţii de lucrări care trebuiau confirmate şi arătam că trebuie să se pronunţe, să ia decizii, cu privire la notele de şantier. Deci preşedintele Consiliului ştia despre aceste lucrări. La 30 martie, am trimis o altă adresă, în care am arătat: "Vă precizăm că amânarea duce la decalarea termenului de finalizare a lucrărilor". La 31 august am trimis altă notificare, în care am solicitat prelungirea termenului de execuţie a lucrărilor cu 192 de zile, iar motivele le-am descris punctual. Problema este că noi nu am primit răspuns la adrese. Cam din 10 adrese trimise, ni se răspundea la una", a spus directorul general al Selinei, adăugând: "Noi ne-am asumat riscuri efectuând lucrările suplimentare pe care Consiliul putea să nu ni le mai plătească, dar erau necesare, şi dacă nu le făceam nu puteam trece mai departe cu lucrările. Nu puteam tencui sau nu puteam pune podele până nu umpleam sau consolidam pereţii".

Întârziere de un an

Potrivit spuselor lui Călin Roman, abia după un an, în 12 februarie 2010, conducerea CJ a trimis Selinei un răspuns în care arăta că "lucrările suplimentare apărute pe parcursul execuţiei nu fac obiectul contractului de bază, neputându-se deconta în baza acestui contract şi fiind necesară organizarea unei proceduri de achiziţie în conformitate cu legea". Altfel spus, prin respectivul document, conducerea CJ a informat Selina că, pentru a executa lucrări suplimentare, acestea trebuie nu doar aduse la cunoştinţa beneficiarului, ci mai este necesar şi acordul acestuia, prin parcurgerea unei proceduri de negociere, care să stabilească exact ce lucrări suplimentare se fac şi la ce lucrări se renunţă.

Problema este că preşedintele CJ, afirmă directorul general al Selinei, nu a mai chemat conducerea firmei la această procedură de negociere. "Abia în 10 mai 2010 am primit o adresă prin care am fost înştiinţaţi că CJ doreşte compensarea valorii de 1,7 milioane lei, la cât se ridicau lucrările suplimentare, cu NR-uri în aceeaşi valoare", a spus Călin Roman, în opinia căruia acest lucru demonstrează că Ţîrle şi-a dat acordul atât pentru renunţarea la unele lucrări, cât şi pentru efectuarea de lucrări suplimentare.

Rezolvare fără valoare

Directorul general al Selinei a mai spus că la 25 noiembrie 2010, deci după expirarea contractului dintre CJ şi firmă (care s-a produs în 10 iunie), conducerea Consiliului a înştiinţat Selina că "nu se vor mai deconta decât lucrări din contractul de bază, iar lucrări suplimentare se vor executa numai după îndeplinirea tuturor formelor legale privind achiziţiile publice".

"Eu am tot încercat să mă întâlnesc cu domnul Ţîrle ca să rezolvăm problema lucrărilor suplimentare, dar fiecare întâlnire se termina în coadă de peşte", a spus patronul Selinei, Beniamin Rus.

Per total, a afirmat acesta, firma sa a executat lucrări suplimentare de circa 50 miliarde de lei, din care cel puţin unele în valoare de 17 miliarde au fost aprobate de Ţîrle, dar de plătit s-au plătit toate. "Dacă nu trebuia să executăm aceste lucrări, de ce ne-a plătit facturile?", a reproşat Rus.

În concluzie, a spus patronul Selinei, vinovăţia pentru lentoarea şi blocajele de pe şantierul Muzeului i se datorează exclusiv preşedintelui CJ, pentru că acesta "nu comunică şi crede că nu trebuie să se consulte cu nimeni, ci crede că mereu poate să spună "Eu nu sunt de acord cu cutare lucru, eu nu semnez cutare document". Situaţia n-o să se deblocheze decât după ce de problema Muzeului se va ocupa o persoană care ştie despre ce este vorba", a spus Beniamin Rus.

În aşteptare

Patronul Selinei a explicat şi motivul pentru care, după ce a expirat contractul dintre firma sa şi CJ, n-a fost de acord cu încheierea unui act adiţional prin care acesta să fie prelungit.

"Am pus condiţia ca domnul Ţîrle să semneze recepţia parţială, pentru lucrările efectuate, Consiliul să preia clădirea până ce firma CIAC repară acoperişul pe care l-a executat prost, după care să preluăm noi şi să finalizăm lucrarea. Mie nu-mi convine ca, atâta timp cât firma mea este pe un şantier, să mai vină altă firmă acolo", a spus Rus, făcând referire la faptul că la solicitarea preşedintelui CJ, firma CIAC trebuie să refacă acoperişul, deoarece prin acesta plouă, deşi lucrarea a fost recepţionată în 2008 de directorul Muzeului, Aurel Chiriac.

"Eu aş fi de acord să continuăm lucrarea, dar numai dacă avem cu cine colabora şi dacă Consiliul are toţi banii necesari finalizării", a mai spus Rus.

Lecţie de dirigenţie

Patronul Selinei nu a ezitat să spună că inclusiv în relaţia cu firmele care asigură dirigenţia de şantier la Muzeu Ţîrle a greşit, din cauza naturii sale suspicioase. "La primul diriginte, SC Amirante, a renunţat sub pretextul că nu era pe şantier, dar dirigintele nici nu era obligat să fie prezent pe şantier. Patronul firmei, domnul Jakabffy Iuliu, a fost bucuros că nu se mai ocupă de proiect, mi-a zis la un moment dat că dă şi bani ca să plece, că nu putea colabora cu domnul Ţîrle".

De asemenea, Beniamin Rus a declarat că acceptă provocarea lansată de preşedintele CJ de a discuta deschis problemele de pe şantierul de la Muzeu, inclusiv la sediul Consiliului Judeţean şi de faţă cu presa.

Pe speze proprii

Solicitat să-şi facă publică poziţia ca reacţie la răspunsul firmei Selina, preşedintele CJ a declarat pentru BIHOREANUL că nu renunţă la opinia sa, conform căreia firma a executat lucrări neprevăzute în proiect fără să aibă aprobarea sa, ca reprezentant al beneficiarului.

"Am fost de acord cu lucrări în valoare de 1,7 milioane lei, dar nu şi cu lucrări pentru care nu am fost anunţaţi cum cerea legea, punctual, în legătură cu fiecare. Nu am pretenţia că trebuia să ne anunţe Selina când în loc să pună un tip de uşă au hotărât să pună alt tip, dar trebuia să ne anunţe pe categorii de lucrări, de înlocuire de uşi, de înlocuire de soluţii la reţeaua de electricitate ş.a.m.d. N-am primit asemenea notificări", a spus Ţîrle.

În plus, a mai spus şeful CJ, Selina trebuia să suporte singură contravaloarea lucrărilor suplimentare. "În contractul încheiat de Consiliu cu firma se precizează că 15% din valoarea de 540 miliarde lei este profitul firmei şi 15% valoarea cheltuielilor indirecte şi neprevăzute. Tocmai de aceea există un capitol pentru cheltuieli indirecte şi neprevăzute, ca firma să acopere din aceste fonduri lucrările neprevăzute în proiectul iniţial", consideră Ţîrle.