Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai din Oradea a devenit nu doar cea mai modernă din România, ci una dintre cele mai tehnologizate din Europa, în urma unui proiect prin care instituția a devenit aproape de nerecunoscut și cu funcțiuni pe măsura epocii digitale. „Este unica bibliotecă din țară gândită pentru cititor, nu pentru bibliotecar”, a mărturisit un specialist de la o firmă internațională angajată să revoluționeze, practic, instituția, dotată cu tot ce își poate dori cel mai pretențios și updatat cititor.
Un „templu” Hi-Tech
Cine intră, începând de luni, în sediul Bibliotecii Județene are o surpriză de proporții. Din afară, nimic nu te lasă să ghicești că instituția a devenit una dintre cele mai confortabile, dar și ultra-tehnologizate. Totuși, începi să intuiești acest lucru de la intrarea în hol, unde au fost montate lockere precum cele de tip easy box și cititoare RFID ca acelea din magazine.
Folosindu-le pe primele, cititorii își pot primi – la orice oră din zi sau din noapte – cărțile pe care în prealabil le rezervă de pe site-ul bibliotecii sau dintr-o aplicație anume creată, accesibilă de pe laptopuri și de pe smartphone-uri (indiferent de sistemul de operare), pentru ca ulterior să le poată lăsa tot aici, tot în orice moment, iar cititoarele RFID au rolul de a permite ieșirea din clădire doar cu cărțile împrumutate, deoarece toate volumele destinate împrumutării au fost etichetate cu cipuri ce folosesc unde radio pe o frecvență specială (înaltă frecvență de 13,56 MHz), folosită anume la nivel mondial în instituțiile de cultură.
Singura open space
Dincolo de hol, se deschide un atrium luminos, cu ferestre uriașe, înălțat pe toate cele trei niveluri ale clădirii. La parter se află un amfiteatru și o ludotecă, cu spații de joacă, mobilier confortabil și rafturi cu cărți pentru copii, spațiu pus la dispoziția creșelor și grădinițelor, inclusiv pentru serbări. Tot la primul nivel este zona de împrumutare a cărților pentru școlarii mici, o librărie Humanitas cu cafenea și două terase exterioare, unde cei care doresc vor putea citi cu o cafea sau o gustare în față, ba vor putea chiar și fuma, și tot de la parter pornește un ascensor silențios din sticlă și o scară somptuoasă spre următoarele niveluri ale clădirii. Toți pereții sunt „tapetați” cu cărți, Biblioteca Județeană din Oradea fiind singura reconfigurată după conceptul open space.
Atât la primul, cât și la al doilea etaj se află spații de lectură cu mese și fotolii confortabile, iar pe pereți cărțile sunt accesibile fără a mai fi necesară interacțiunea cu un bibliotecar, fiind organizate, desigur, după domenii. De asemenea, la fiecare nivel există stații de autoservire, așa încât, după ce cititorul ia cărțile de pe rafturi, să poată înregistra împrumutarea lor fie prin scanarea cu dispozitivele special amplasate, fie, pur și simplu, prin apropierea telefonului de carte, astfel asigurându-se citirea RFID.
De asemenea, Biblioteca a fost dotată cu un studio de podcast, unde vor fi intervievate personalitățile care vor fi invitate aici, iar asta fiindcă, prin parteneriatul cu Humanitas, prestigioasa editură s-a angajat să aducă la Oradea câte un autor de importanță națională în fiecare lună, iar o dată pe an, o personalitate culturală de nivel internațional. Studioul va putea, însă, și să fie închiriat de cei interesați.
Nu în ultimul rând, Biblioteca are și un atelier unde pasionații pot folosi mașini digitale de cusut și de brodat, precum și un spațiu unde au fost instalate trei imprimante 3D ce vor fi puse la dispoziția în special a elevilor, două fiind achiziționate prin proiectul finanțat cu fonduri PNRR și din banii CJ Bihor, iar unul printr-un proiect câștigat de instituție din fondurile instituite de National Geographic la nivel internațional.
Un proiect, 30 de biblioteci, trei scopuri
„Astăzi, Biblioteca Județeană are o nouă înfățișare. Este în măsură să ofere noi funcțiuni, adaptate vremurilor de astăzi”, a arătat Mircea Mălan, președintele CJ Bihor, administrația județeană fiind cea care a contribuit cu 12,72 milioane lei la cofinanțarea proiectului în valoare de 26,4 milioane lei (diferența fiind din fonduri PNRR).
Acesta a vizat, de fapt, nu doar reabilitarea și modernizarea Bibliotecii Județene din Oradea, ci și a celor din Oșorhei, Sânmartin și Sântandrei, plus dotarea cu echipamente moderne a alte 26 de biblioteci municipale, orășenești și comunale din Bihor, personalul tuturor acestora urmând și să instruiască până în vara anului viitor între 2.500 – 3.000 de bihoreni să învețe să utilizeze internetul și diverse echipamente IT în scopuri practice.
„Este singurul proiect din România de acest fel care a ajuns la final și care este pus de astăzi în funcțiune”, a subliniat președintele CJ Bihor în conferința de presă la care, de asemenea, au participat Gavrilă Ghilea, managerul firmei Construcții Bihor, care a executat lucrările de reconfigurare a clădirii, directoarea Bibliotecii, Ancuța Șchiop, managerul de proiect din partea administrației județene, Iulius Delorean, și Giras Csaba, șeful echipei de specialiști a firmei Soflink Central Europe, care a proiectat și executat infrastructura IT a instituției.
„Într-adevăr, sunt trei etape ale proiectului, dar cred că etapa cea mai importantă, și care o să dureze 10-15 ani, este cea când o să culegeți roadele a ceea ce s-a construit aici”, a spus acesta din urmă, Giras subliniind că a lucrat și în străinătate la proiecte similare pentru instituții de cultură, iar ceea ce s-a reușit la Oradea este „unic în România”.
Complet tehnologizată
Specialistul Softlink a prezentat întregul circuit și „mod de utilizare” a dotărilor digitale ale Bibliotecii, începând de la înscrierea cititorului nou în rândul abonaților, operațiune care nu durează mai mult de un minut, cu tot cu emiterea cardului inteligent RFID, care este folosit apoi la toate operațiunile de împrumut și restituire.
Grias a prezentat și noua interfață online a Bibliotecii (accesibilă la adresa de internet bibliobihor.ro), cu o nouă dinamică și extrem de intuitivă, inclusiv cu o interfață specială pentru copii, chiar și pentru cei care încă nu știu să citească, cu iconuri în imagini, aceștia putând alege – ei sau părinții – inclusiv cărți în format electronic (ebooks) și audio (audiobooks).
Orice cititor își poate descărca, de asemenea, o aplicație de mobil – Liberty Link – care oferă acces la cataloagele Bibliotecii (cu căutare după autor, titlu, domeniu etc.) și la contul propriu, permițându-i să rezerve online cărți pe care să le ridice din lockere și să le restituie tot acolo la orice oră și în orice zi. Pentru cititorii care preferă să își ia singuri cărțile de pe rafturi, aplicația indică și unde anume se află fiecare volum. Aplicația permite, de asemenea, ca odată luate cărțile, împrumutul să fie consemnat prin simpla apropiere a telefonului de ele. „În Europa nu cred că mai există o bibliotecă care poate folosi aplicația de mobil pentru a împrumuta prin RFID, deci prin tehnologia NFC încorporată în telefon”, a spus Giras Csaba.
Totodată, Biblioteca a fost dotată și cu două scannere mobile care permit inventarierea a 30.000 de volume într-o zi, o viteză uluitoare comparativ cu inventarierea clasică, prin verificarea clasică, în mod fizic, volum cu volum, care necesită trei ani.
Nu în ultimul rând, Biblioteca deține acum și scannere cu autoservire, la care cititorul poate scana cartea sau pasaje din carte, stocând informațiile în diferite formate (pdf, text, OCR) pe stick-uri USB.
De menționat și că personalul Bibliotecii va începe digitizarea fondului de carte, începând cu titlurile vizând istoria locală, precum și a fondului de presă pe care îl deține.
„Mi-am văzut visul”
O mărturie foarte emoționantă despre derularea proiectului pentru modernizarea Bibliotecii Județene a oferit-o Iulius Delorean (foto jos), manager de proiect din partea CJ Bihor cu o experiență de două decenii în derularea de proiecte cu finanțare externă.
„Pe mine m-au cuprins două sentimente. A fost unul de nefericire și unul de fericire. De ce de nefericire? Văd că se închide proiectul, proiectul ăsta care a ajuns proiectul meu de suflet. Am cunoscut foarte mulți oameni noi pe care efectiv nu vreau să-i pierd și poate vâltoarea vieții o să-i ia de lângă mine și n-aș dori acest lucru. Ce m-a făcut în schimb fericit, după ce am semnat contractul de finanțare și ne-am apucat să lucrăm la detaliile de proiectare și cum va arăta biblioteca, este rezultatul pe care îl vedeți azi. Eu mi-am văzut visul cu ochii. Nu știu câți din lumea asta își pot permite, din ceea ce lucrează, din ceea ce fac toată ziua ca să își câștige pâinea, să poate să afirme că își văd visul cu ochii. Eu mi l-am văzut”, a spus Delorean.
Vizibil marcat de emoție, el a mai anunțat că va dona zilele următoare Bibliotecii Județene mai mult de 3.000 din cele 4.000 de volume pe care le deține în biblioteca personală, adunate inclusiv de părinții săi, mama actriță și tatăl regizor artistic, atât în limba română, cât și în limba maghiară, restul urmând să le lase instituției prin testament. „O să-mi țin doar strict volumele care îmi aduc aminte de mama mea și de tatăl meu, pe care n-am să le dau, dar am să le las ca moștenire bibliotecii când eu o să trec în neființă”, a spus Delorean.
