Cu toate că aleşii bihorenilor au mai adoptat în trecut strategii culturale ale judeţului pe diverse perioade de timp, Bihorul are în premieră un studiu de consum cultural pe care va fi bazată Strategia culturală 2021-2027. Întocmit de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală, studiul de consum a fost adoptat luni, prin vot, de membrii Consiliului Judeţean, cu 6 abţineri, ale reprezentanţilor PSD.

Cine şi ce "consumă"

Studiul de consum cultural realizat de INCFC la solicitarea CJ Bihor în perioada august - octombrie 2021 este prima asemenea analiză efectuată în judeţul Bihor, unde, potrivit chiar documentului, "nu a mai fost făcută niciodată o analiză a practicilor şi tendinţelor culturale".

Întins pe aproape 40 de pagini, studiul măsoară practicile, preferinţele şi tendinţele de consum cultural, atât din mediul urban, cât şi din cel rural, şi evidenţiază caracteristicile comportamentului cultural al bihorenilor, astfel încât în funcţie de datele culese producţia instituţiilor de cultură subordonate CJ Bihor (Teatrele Regina Maria şi Szigligeti, Biblioteca Judeţeană, Muzeul Ţării Crişurilor, Centrul de Cultură Bihor) poate fi adaptată sau modificată.

Studiul a analizat profilul consumatorilor de cultură, după studii, venituri, vârstă şi mediul de rezidenţă (urban/rural), reieşind că există "rate mari de consum cultural" pentru vizitarea monumentelor istorice (45%), vizitarea muzeelor (24%) şi frecventarea spectacolelor de muzică, indiferent de gen (21%).

Într-o ordine despre care INCFC avertizează că este similară celei de la nivel naţional, dar şi o "consecinţă mai degrabă a situaţiei generate de pandemie", reiese că cel mai puţin consumate activităţi culturale sunt teatrul în spaţii închise (5%), divertismentul (6%), teatrul în aer liber (7%), frecventarea bibliotecilor (9%) şi cinematografelor (11%), participarea la spectacole de muzică în spaţii închise (12%), la festivaluri de orice fel (16%) şi la spectacole de muzică în aer liber (21%).

Ce le place bihorenilor

În topul instituţiilor de cultură din judeţ conduce Teatrul Regina Maria, urmat de Biblioteca Judeţeană, cinematograful din mallul Lotus, Muzeul Ţării Crişurilor şi... Biserica cu Lună (fapt reţinut de autorii studiului datorită "numărului de menţiuni mare").

Studiul a analizat inclusiv consumul de cultură non-public, reieşind că 70% urmăresc posturile TV şi de radio şi ascultă muzică, 40% din respondenţi practică jocurile pe calculator, iar 28% citesc cărţi.

În ce priveşte "aspectele care ar putea determina creşterea ratei de participare la evenimente culturale", studiul arată că 24% dintre respondenţi vor ca acestea să fie la ore accesibile, 20% ca preţurile să fie mai mici, 18% ca evenimentele să fie bine promovate, iar 16% ca plata să poată fi făcută cu cardul şi online.

Cea mai mare satisfacţie, potrivit studiului, au determinat-o consumatorilor de cultură vizitarea Cetăţii din Oradea (42%), vizitarea muzeelor (18%) şi vizionarea de filme (15%), iar cea mai mică participarea la spectacole de circ (4%), la cele de teatru independent (tot 4%) şi la activităţile organizate de Palatul Copiilor (3%).

Surse de informare

Documentul arată și care sunt sursele de informare ale bihorenilor cu privire la oferta culturală, în top fiind internetul (35%), prietenii (22%) și mass media (21%).

Site-ul Consiliului Județean este din acest punct de vedere o sursă în proporție de 8%, broșurile, flyerele și bannere de 6%, site-urile instituțiilor de cultură într-o proporție de numai 5%, iar revistele de evenimente culturale în pondere de 3%, semn că puțin bihoreni citesc asemenea tipărituri ori accesează astfel de site-uri.

Priorităţile "mai apăsătoare"

Autorii studiului reflectă şi percepţia populaţiei cu privire la principalele nevoi şi direcţiile de investiţii din fondurile publice, potrivit documentului prioritare în această percepţie fiind prioritare investiţiile în unităţile de învăţământ (92%), în dispensare şi spitale (91%) şi în centrele de socializare pentru vârstnici (88%), în timp ce în a doua parte a clasamentului se află investiţiile în evenimente culturale (66%), în clădirile istorice (63%), în muzee şi săli de spectacole (61%) şi în statui şi monumente (48%).

"Locuitorii judeţului doresc investiţii în facilităţi culturale, dar problemele de tip social sau legate de infrastructură şi educaţie sunt mai pregnante şi mai apăsătoare", concluzionează autorii studiului.

Aceştia arată că datele culese indică, totuşi, un potenţial de consum cultural semnificativ, dar oferta existentă nu satisface toate aşteptările".

"Să fie repetat"

În reuniunea de luni a CJ Bihor, desfăşurată online, proiectul de Hotărâre pentru însuşirea studiului INCFC ca bază a Strategiei Culturale a judeţului pentru perioada 2021-2027 nu a stârnit polemici, ci doar câte o remarcă din partea liderilor grupurilor UDMR şi PSD.

"Noi considerăm că acest studiu trebuie să fie repetat şi după pandemie, să ne putem forma o imagine relevantă", a spus UDMR-istul Borsi Lorant, Bolojan precizând că nu vede impedimente pentru ca acest lucru să nu se întâmple. 

În acest timp, PSD-istul Felix Cozma a afirmat că, în opinia sa, studiul ar arăta că bihorenii sunt interesaţi de activitatea Ansamblului Folcloric Crişana, pe care preşedintele Ilie Bolojan l-ar fi vrut comasat în cadrul Centrului de Cultură Bihor, la fel ca fosta şcoală de arte Francisc Hubic şi fostul Centru Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.

În final, studiul a fost întrunit 28 voturi pentru (ale PNL şi UDMR), cei 6 reprezentanţi ai PSD abţinându-se.

Vezi mai jos întreg studiul!