Politicienii au încă un motiv de dispută, după ce preşedintele le-a trasat o misiune imposibilă: până la anul ţara trebuie reorganizată administrativ-teritorial, astfel încât să nu mai avem judeţe, ci regiuni care să înglobeze câte trei-patru judeţe.

Deşi sunt unanimi că reorganizarea nu se poate face atât de repede, politicienii locali şi-au conturat totuşi strategiile, iar BIHOREANUL vă prezintă în exclusivitate cum vor parlamentarii noştri să arate viitorul fost judeţ Bihor.

Judeţele, anti-dezvoltare

După doi ani de tăieri, şeful statului propune şi o majorare. Nu a salariilor, ci a dimensiunilor unităţilor administrativ-teritoriale. Săptămâna trecută, Băsescu a cerut ca până în 2012 politicienii "să adopte o soluţie pentru reorganizare", deoarece "acum nu poate fi stimulată dezvoltarea". "Un judeţ vrea drum de la sud la nord, alt judeţ vrea de la est la vest, pentru că acolo sunt primarii lor", exemplifica şeful statului. Recunoscând că actuala organizare este "foarte susţinută de populaţie", preşedintele adăuga că trebuie explicate avantajele reorganizării, dar şi riscul de a nu mai putea accesa fonduri europene după 2013, în condiţiile în care în 2013 se va întocmi bugetul UE pe 2014-2020, iar Uniunea va sprijini doar proiecte regionale.

08 Vasile Blaga.jpgDemersul reorganizării, însă, nu e nou. La începutul anului trecut, Vasile Blaga (foto), pe atunci ministru al Administraţiei şi Internelor, constata: "Avem 3.227 de bugete locale, iar din acestea 2.506 nu şi-au putut plăti în 2009 nici măcar salariile din taxele şi impozitele locale. De unde să se dezvolte comunităţile dacă le lăsăm aşa?". Ministrul declara că autorităţile trebuie să înceapă să se gândească la reorganizarea teritorială, după ce două decenii "fiecare a vrut să-şi vadă satul comună, apoi comuna oraş, iar oraşul municipiu".

Proiect autonomist

Reorganizarea teritorială a fost pusă în discuţie prima oară anul trecut de UDMR, care - nu e niciun secret - vizează formarea unui "ţinut" maghiar pe structura actualelor judeţe Mureş, Harghita şi Covasna. Proiectul desfiinţează cele 41 de judeţe şi cele opt regiuni de dezvoltare economică înfiinţate în 2004, înlocuindu-le, până în 2013, cu 16 regiuni care să preia atribuţiile actualelor judeţe. Mai departe, după 2013, cele 16 regiuni ar urma să fie înlocuite cu cinci macro-regiuni de dezvoltare.

Depusă la Senat, propunerea UDMR a trecut la începutul acestui an prin camera superioară a Parlamentului prin adoptare tacită, adică fără să fi fost supusă dezbaterilor, astfel că îşi aşteaptă rândul pentru a intra pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. Unde, dată fiind miza, sigur nu va ajunge nici prea degrabă, şi nici nu va trece fără polemici aprinse. Dacă nu de alta, măcar pentru că înfiinţarea unei regiuni formate din Mureş, Harghita şi Covasna recreează, practic, vechea Regiune Autonomă Maghiară inventată în anii '50 de comunişti.

Naşterea Bihorului

08 Mircea Dulca.jpgDe fiecare dată în istorie, organizarea şi reorganizarea administrativ-teritorială s-a făcut cu cel puţin la fel de multe controverse ca acum, dacă nu cumva chiar mai mari. Specialist în domeniu, istoricul Mircea Dulcă (foto) afirmă că după Unirea din 1918 a fost nevoie de şapte ani pentru a se face şi unirea administrativă. Transilvania, organizată pe vremea Imperiului Austro-Ungar în comitate, precum şi Basarabia, care sub ţarism avea ţinuturi, au păstrat aceste unităţi până în 1920, când a început unificarea administrativă cu vechiul Regat, iar operaţiunea s-a încheiat abia în 1925. "O comisie condusă de geograful Simion Mehedinţi a propus 48 de judeţe, dar pentru a nu-şi pierde funcţiile, politicienii au impus 71. Atunci a luat naştere şi judeţul Bihor, care se întindea cam în aceleaşi limite ca acum, dar în nord se oprea la Valea lui Mihai, care era în judeţul Sălaj", spune istoricul.

Pe lângă Consilii Judeţene, cu preşedinţi aleşi, judeţele aveau prefecţi numiţi de Guvern, fiind împărţite în plase organizate în jurul oraşelor şi comunelor importante (de exemplu Aleşd, Beiuş, Tinca etc.) şi conduse de pretori subordonaţi prefecţilor.

Modelul UDMR e din URSS

În 1950, judeţele s-au desfiinţat, fiind înlocuite cu 28 şi apoi, în 1952, cu 18 regiuni, împărţite în raioane şi conduse de prim-secretarii Partidului Comunist. Dincolo de faptul că era un import sovietic, noua organizare atenua fărâmiţarea administrativă ce împiedica industrializarea rapidă a ţării. Tot în 1952 a luat fiinţă şi Regiunea Autonomă Maghiară (RAM), cu centrul la Târgu-Mureş, care satisfăcea pretenţiile autonomiste ale minorităţii maghiare. "Şi RAM s-a format tot după model sovietic, Stalin fiind obsedat să inventeze tot felul de enclave în cadrul Republicilor Sovietice Socialiste, precum cunoscuta Nagorno-Karabah în cadrul RSS Armene, enclave care ulterior, după moartea sa, au generat conflicte interetnice", arată Dulcă. RAM a fost defiinţată abia în 1960, când Covasna a fost alipită Braşovului.

În zona noastră, Regiunea Bihor, înfiinţată în 1950, a fost redenumită Regiunea Oradea în 1952, iar în 1960 a fost rebotezată Crişana, cuprinzând o parte din nordul Aradului (cu Ineu), o parte din Sălaj (Şimleul Silvaniei) şi câteva comune din sudul judeţului Satu Mare.

Această organizare a dăinuit până în 1968, când s-au creat 39 de judeţe, la care în 1981 s-au adăugat judeţul Ialomiţa şi Sectorul Agricol Ilfov, acesta ridicat la rang de judeţ după '89. Motivul revenirii? "Cele 16 regiuni erau, totuşi, prea mari, iar pe de altă parte resursele erau distribuite discreţionar. Dezvoltarea Aradului, de pildă, a fost întârziată fiindcă în Regiunea Banat totul mergea la Timişoara", spune istoricul.

Ca-n anii '50-'60

Deşi în 2004 au fost create 8 regiuni de dezvoltare economică tocmai pentru absorbţia fondurilor europene (Bihorul fiind în Regiunea Nord-Vest, împreună cu Clujul, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj), Agenţiile de Dezvoltare Regională nu funcţionează eficient. În fiecare există poli dominanţi (în Nord-Vest e Clujul) interesaţi să capteze resurse mai multe decât celelalte judeţe, mai ales dacă are reprezentanţi care să-i favorizeze în Guvernul central (cum e, în acest caz, chiar premierul Emil Boc).

Cu argumentul că această situaţie trebuie să înceteze, dar mai ales prezentând riscul ca din 2013 să nu mai putem accesa fonduri europene, coaliţia PDL-UDMR intenţionează să facă anul viitor o reorganizare care să desfiinţeze judeţele şi să le înlocuiască cu regiuni - tot 16, la fel ca în anii 1952-1968 - care din 2013 să fie înlocuite cu cinci macro-regiuni.

08 Stefan Seremi.jpg"Noua împărţire ar crea opoziţie, pentru că mulţi şi-ar pierde funcţiile", spune preşedintele PDL Bihor, deputatul Ştefan Seremi (foto). În opinia acestuia, Oradea ar trebui să redevină centrul unei Regiuni precum Crişana de odinioară, într-o "configurare alcătuită din actualele judeţe Bihor, plus o parte din Satu Mare şi din Arad". Regiunile ar urma să aibă câte un prefect, ca acum, dar fără ajutoarele de altădată (pretori), şi Consilii Regionale cu preşedinţi.

Criteriile de regionalizare ar trebui să fie un mixt din istorie, geografie şi economie, preponderent trebuind să fie factorul economic. "În principiu, centrul de regiune trebuie să fie municipiul actualmente reşedinţă de judeţ care are cele mai importante structuri: Curte de Apel, Aeroport, Universitate şi industrie cât mai variată". În plus, mai spune Seremi, vor trebui "retrogradate" comunele sub 5.000 de locuitori şi oraşele sub 10.000 de locuitori.

Bihorul, la adăpost

08 Szabo Odon.jpgPreşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon (foto), susţine şi el necesitatea reorganizării, motivând că "în toate statele europene s-a făcut reorganizarea pe regiuni de circa un milion de locuitori", dar după o altă configuraţie, în care judeţul să fie centrul unei structuri la care să se alipească judeţele Satu Mare şi Sălaj integral.

"Noi am prevăzut că vor apărea discuţii despre reorganizarea administrativă şi încă de acum doi ani, CJ Bihor a încheiat protocoale de parteneriat în acest sens cu Sălajul şi Satu Mare", spune liderul UDMR, care argumentează că Oradea este "în mod natural" centrul unei asemenea viitoare regiuni. "Nu mergem departe în trecut, la începutul secolului XX, când Oradea avea mai mulţi locuitori chiar şi decât Clujul. Este suficient să amintim că la mijlocul secolului Oradea avea deja instituţii structurate la nivel regional. Muzeul Ţării Crişurilor a fost gândit pentru regiunea Crişana, cum îi arată şi denumirea. Actualul Spital Municipal a fost proiectat ca Spital Regional de Copii", spune Szabo.

Cel mai important, rezumă el, este ca Oradea să nu pice în sfera Clujului sau a Timişoarei: "Orice înglobare cu acestea ar fi problematică, pentru că ne-ar eclipsa".

USL: mai vedem

Spre deosebire de reprezentanţii puterii, cei ai opoziţiei nu se înghesuie să vorbească despre reorganizare. Preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang, afirmă că aceasta e necesară, dar "numai însoţită de măsuri pentru întărirea autonomiei locale şi pentru modernizarea instituţiilor", căci ce folos ca regiunea să înlocuiască judeţul, dacă tot Guvernul distribuie banii? Omologul său liberal, Cornel Popa, spune că reorganizarea e un obiectiv mult prea îndepărtat, mai potrivit pentru următoarea legislatură, în condiţiile în care pentru realizarea sa e obligatorie revizuirea Constituţiei, deci necesar un consens în Parlament.

La fel crede şi şeful PNL Oradea, primarul Ilie Bolojan. "Când o să vedem un proiect concret, o să pot spune mai multe. Până atunci merită amintit că am semnat un protocol de colaborare în plan judeţean între USL şi UDMR, valabil până în 2016, şi în care atât UDMR, cât şi PNL, PSD şi PC se angajează să facă toate demersurile pentru ca Oradea să fie centru de regiune. Sunt sigur că toţi semnatarii se vor ţine de cuvânt", spune primarul.

Se amână

Convins, dar şi revoltat, că Băsescu a aruncat o nouă fumigenă este şi deputatul UDMR Lakatos Peter. "Aşa cum ne-a obişnuit, aruncă la anumite intervale tot felul de teme, chiar dacă e conştient că ele nu se pot realiza. Acum a aruncat un subiect despre care ştie foarte bine că nu este dorit de nici una din forţele politice şi că nu se poate materializa cu un an înaintea alegerilor locale. Probabil vrea să ne arate din nou cât de mult face el pentru modernizarea României şi cum nu-l lasă Parlamentul", spune Lakatos.

Culmea-culmilor este că aceeaşi părere o are, în această privinţă, şi şeful PDL Bihor. "Termenul avansat de domnul Băsescu nu e realist. Nu putem face în pripă o reformă atât de importantă, pentru ca la anul să ne dăm seama că nu e bine", spune Ştefan Seremi, adăugând, însă, imediat: "Dar nici să se amâne discuţia nu e sănătos. E bine că începem să discutăm de pe acum, pentru ca prin 2016 să batem totul în cuie". Să vedem...


PERICOL
Un nou Diktat

Dacă politicienii văd efectele economice şi politice ale reorganizării administrativ-teritoriale, istoricii sunt atenţi şi la consecinţele pe care le-ar avea reconfigurarea unor judeţe în regiuni unde populaţia maghiară să devină majoritară.

08 Dinu Giurescu.jpgUnul dintre ei este reputatul Dinu C. Giurescu (foto). "Între cele 16 regiuni preconizate de UDMR figurează Mureş-Harghita-Covasna, care reconstituie fosta Regiune Autonomă Maghiară din anii 1952-1958. Însă aspectul cel mai grav este înfiinţarea macro-regiunii Nord, trasată pe aceeaşi graniţă cu cea atribuită Ungariei în august 1940 prin Dictatul puterilor Axei. Coroborată cu actuala Lege a Educaţiei, care elimină învăţământul în limba română pentru etnicii maghiari, şi cu Legea Minorităţilor, regionalizarea marca UDMR poate duce la dezmembrarea Statului Român", acuză Giurescu.

Pentru a aplana asemenea temeri, majoritatea politicienilor români vor ca actualul judeţ Covasna să nu facă parte din aceeaşi regiune cu Mureşul şi Harghita, ci cu Braşovul. Argumentul e tot economic. Deşi cultural şi lingvistic sunt mai apropiaţi de Mureş, locuitorii Covasnei depind economic de Braşov: de la Sfântu Gheorghe până la Braşov sunt doar 35 de kilometri, în timp ce până la Târgu Mureş sunt 203.