Oficiali din ministerele Economiei și Educației au dat curs invitației IMM-urilor de a participa la o dezbatere organizată în Oradea de forul național ce reprezintă „talpa economiei țării”, Consiliul Național al IMM-urilor, pentru a găsi soluții care să contribuie la accelerarea dezvoltării acestui sector și, prin el, al întregii economii.
Cu acest prilej, a fost subliniat faptul că Oradea ocupă un loc fruntaș în ce privește învățământul dual, cel fără de care economia ar fi condamnată, practic, la depopulare, dar și ce sume, deloc neglijabile, sunt disponibile pentru finanțarea nerambursabilă a IMM-urilor în dezvoltare sau care aspiră să se dezvolte.
În căutare de soluții
Oradea a devenit, joi, cel de-al treilea centru economic important din România unde Consiliul Național al IMM-urilor, condus de fostul ministru de resort Florin Jianu, a patronat o dezbatere denumită plastic „VorbIMM despre regenerarea României”, cu participarea atât a unor oficiali care reprezintă structuri de specialitate din Ministerul Economiei și Antreprenoriatului (cum ar fi Agenția Națională pentru IMM-uri), cât și din Ministerul Educației (ca de pildă Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnologic), dar și, firește, ai mediului de afaceri local (de la membri ai Consiliului Local al IMM-urilor la Camera de Comerț și Industrie Bihor) și ai unor instituții regionale (Agenția de Dezvoltare Nord-Vest) și locale (Zona Metropolitană Oradea) și ai unor firme (Valtryp și altele).
Cum oamenii de afaceri știu cel mai bine că timpul înseamnă bani, de ce s-au adunat aceștia? Pentru a afla noi informații, cât mai în detaliu, despre starea economiei, dar și pentru a formula propuneri care să înlesnească mărirea vitezei de dezvoltare a firmelor și, în final, a economiei.
Propuneri de jos în sus
Una dintre propuneri a fost, de pildă, modificarea legislației așa încât statul să stimuleze învățământul dual pentru a asigura forță calificată de muncă IMM-urilor, care, după cum a spus Valeriu Trip (foto), managerul Valtryp, constituie „talpa economiei țării”. Concret, învățământul dual să se poată face în parteneriat între autorități nu doar cu agenții economici, ci și cu asociațiile profesionale reprezentative. Altă propunere, formulată de secretarul general al CCI Bihor, Constantin Badea, vizează reînființarea școlilor de maiștri.
Oficiali din structurile de resort ale Ministerului Educației au arătat că în prezent Oradea se află pe locul II în țară în ce privește dezvoltarea învățământului dual (cu 17,7% din tinerii cuprinși în învățământul profesional și tehnic angrenați în această formă de învățământ), iar în regiunea de Nord-Vest pe primul loc (media pe țară fiind de 5,8%, iar în regiune de 9%).
În context, orădeanul Ciprian Barna, acum director executiv al ADRNV, a informat reprezentanții firmelor că prioritatea nr. 1 din actualul Program Regional Nord Vest este susținerea firmelor, care au la dispoziție 280 milioane euro plus fonduri din bugetul de stat, pentru proiecte care să vizeze specializări inteligente, cercetarea și inovarea, digitalizarea, internaționalizarea afacerilor, creionarea unor analize de piață, promovarea prin misiuni economice externe ori branding internațional.
Mai puțină birocrație și fiscalitate, mai multă muncă și calitate
În cadrul dezbaterii, președintele CNIMMR, Florin Jianu (foto jos), a prezentat participanților rezultatele unui studiu intitulat „Indexul antreprenoriatului românesc”, care evidențiază principalele caracteristici ale firmelor mici și mijlocii întemeiat în proporție de trei pătrimi pe indicatorii macroeconomici ai IMM-urilor din țară și de o pătrime pe opinii colectate de la reprezentanții acestora.
Din studiu rezultă că mediul de afaceri în România este într-un stadiu de „dezvoltare moderată”, la foarte puțin de stadiul „emergent”, peste care mai există unul singur, de excelență, ceea ce arată, după cum a și spus Jianu, că înseși cifrele demonstrează evoluția ascendentă a economiei, dar și că aceasta s-ar putea dezvolta și mai mult dacă ar fi eliminate unele constrângeri legislative și birocratice.
De altfel, prezent și el la dezbatere, Sterică Fudulea, vicepreședinte al Consiliului Economic și Social, a arătat că 78,96% din impactul negativ asupra IMM-urilor este de natură birocratică și fiscală, iar 61,63% din acest impact negativ de nivelul de pregătire și de calificare.
Concluzia este implicită: pe de o parte statul ar trebui să renunțe la suprareglementări, iar pe de altă parte potențialii angajați să facă ce ține de ei pentru a-și asigura un nivel de pregătire cât mai competitiv. Pentru că salariile și calitatea vieții țin, în fond, de productivitatea muncii și calitatea rezultatelor acesteia, iar ca angajații să ajungă la salarii „ca afară” trebuie să fie la fel de competitivi precum cei pe care îi invidiază, din Occident...