Un raport publicat de secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Raul Pop, arată că judeţul Bihor este fruntaş în ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor.
„Harta colectării separate a deșeurilor pe județe”, publicată de Pop pe pagina sa de Facebook, arată situația colectării pe fracții în fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT), din toate județele din România. Datele au fost furnizate de către UAT-uri și Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
Bihorul verde
Primăriile au trebuit să răspundă în câte fracţii colectează deşeurile, iar în urma rezultatelor, Bihorul a fost colorat în verde, ceea ce înseamnă că aici colectarea deşeurilor se face în cinci sau patru fracţii. Fac excepţie Oradea (unde deşeurile se colectează în trei fracţii) şi comunele Tileagd, Ţeţchea şi Auşeu, unde cel mai probabil a fost vorba de o eroare de comunicare, la fel ca în cazul comunelor Viişoara, Sâniob, Avram Iancu, Batăr şi Rieni, care nu au transmis datele cerute.
„În mediul urban din Bihor (n.r. cu excepţia Oradiei) se colectează pe cinci fracții (hârtie/carton, plastic/aluminiu, sticlă, deșeuri reziduale și biodeșeuri), în timp ce în mediul rural sunt patru fracții (hârtie/carton, plastic/aluminiu, sticlă și deșeuri reziduale)”, a transmis Consiliul Judeţean Bihor, marţi, printr-un comunicat de presă.
Pe harta României, Bihorul iese în evidenţă, deoarece doar judeţul nostru şi Covasna nu au nicio comună „roşie”, adică unde deşeurile să fie aruncate de-a valma, indiferent dacă pot fi reciclate sau nu.
30% din deşeuri, colectate selectiv
Consiliul Judeţean a anunţat că Bihorul se află pe primele locuri și la gradul de colectare selectivă a deșeurilor, care a ajuns la o medie de 30% în șase luni de la implementarea efectivă a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Covasna, județul dat ca exemplu de bună practică în acest domeniu, a atins un grad de colectare selectivă de 38% în patru ani.
„Gradul de colectare selectivă variază în funcție de zonă. La începutul lunii mai a acestui an, datele arătatu că Zona 1B (localitățile din zona metropolitană extinsă a Oradei) a ajuns la un grad de colectare selectivă de 20%, zona 2 - 23,54%, zona 3 - 33,93%, zona 4 – 29,61%, zona 5 – 26,44%, iar zona 6 – 37,66%. Gradul de colectare selectivă a deșeurilor se referă la cât la sută din deșeurile aruncate sunt colectate corect, pe fracții”, a transmis CJ Bihor.
Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) din Bihor este gestionat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecolect. Din aceasta fac parte toate cele 101 Unități Administrativ-Teritoriale (U.A.T.) și Consiliul Județean Bihor. Președintele ADI Ecolect este Mircea Mălan.
Repartizarea locuitorilor în SMID Bihor:
zona 1B – Biharia, Borş, Ceica, Cetariu, Copăcel, Drăgeşti, Girişu de Criş, Hidişelu de Sus, Holod, Ineu, Lăzăreni, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Săcădat, Sânmartin, Sântandrei, Sârbi, Spinuş, Tileagd, Vârciorog, Husasău de Tinca, Gepiu, Sălard, Toboliu;
zona 2 - oraşul Aleşd şi comunele Aştileu, Auşeu, Borod, Bratca, Brusturi, Bulz, Lugaşu de Jos, Măgeşti, Şinteu, Şuncuiuş, Ţeţchea, Vadu Crişului;
zona 3 - compusă din oraşul Salonta şi comunele Avram Iancu, Batăr, Cefa, Ciumeghiu, Cociuba Mare, Mădăras, Olcea, Tinca, Tulca, Sânicolau Român;
zona 4 - oraşele Beiuş, Nucet, Ştei, Vaşcău, respectiv comunele Budureasa, Bunteşti, Căbeşti, Căpâlna, Cărpinet, Câmpani, Criştioru de Jos, Curăţele, Dobreşti, Drăgăneşti, Finiş, Lazuri de Beiuş, Lunca, Pietroasa, Pocola, Pomezeu, Răbăgani, Remetea, Rieni, Roşia, Sâmbăta, Şoimi, Tărcaia, Uileacu de Beiuş;
zona 5 - oraşul Marghita şi comunele Abram, Abrămuţ, Boianu Mare, Balc, Buduslău, Chişlaz, Derna, Popeşti, Suplacu de Barcău, Tăuteu, Viişoara;
zona 6 - oraşele Săcuieni şi Valea lui Mihai şi comunele Sâniob, Cherechiu, Curtuişeni, Diosig, Roşiori, Sălacea, Şimian, Tarcea, Tămăşeu.