Intrate în vigoare săptămâna trecută, pe 1 februarie, pentru a le înlocui pe cele din 1969, noile Coduri penal şi de procedură penală, adoptate în 2009, au stârnit controverse mai ales din partea unor ONG-uri şi politicieni care le consideră prea tolerante cu infractorii.

Lector la Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, Mircea Ursuţa descifrează pentru BIHOREANUL principalele prevederi ale noilor Coduri, explicând de ce acestea sunt totuşi mai practice, scurtând durata proceselor, reducând cheltuielile judiciare şi dând prioritate reparării prejudiciilor.

Mai cuprinzător

Noul Cod penal preia infracţiuni reglementate până acum în legi speciale, precum cele privind protecţia drepturilor omului, circulaţia rutieră, regimul armelor şi muniţiilor, securitatea şi sănătatea în muncă, combaterea criminalităţii informatice ori viaţa privată.

De pildă, pentru infracţiunile rutiere, stabilirea alcoolemiei nu mai ia în calcul valoarea de la oprirea în trafic, ci de la recoltarea probelor biologice, care trebuie făcută "în cel mai scurt timp", eliminând deci interpretările şi viciile din calcularea diferenţelor între cele două momente. Accidentele cu victime care necesită sub 90 zile de îngrijiri nu mai sunt infracţiuni, cu excepţia cazurilor când şoferul a fost în stare de ebrietate. Practic, victima nu mai aşteaptă ca Parchetul să-şi finalizeze cercetările, ci se poate adresa instanţelor civile, care judecă mai rapid. "Ca în toate ţările civilizate, prejudiciul se repară mai degrabă prin despăgubire decât dacă cineva e dus la închisoare", explică avocatul Ursuţa. Pe un principiu similar, în unele infracţiuni (furt şi înşelăciune) va fi posibilă împăcarea părţilor, prioritară fiind tot despăgubirea victimelor.

Noul Cod instituie şi infracţiuni noi, cum sunt cele contra patrimoniului (abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor ori înşelăciunile cu asigurări) şi ocroteşte autoritatea statului (ameninţarea sau violenţa contra unei persoane care exercită o autoritate de stat ducând la majorarea pedepselor cu o treime, iar dacă victima este procuror sau judecător cu jumătate). Intimidarea sau constrângerea unei persoane de a nu da sau de a retrage declaraţii se va pedepsi cu închisoarea între 1-5 ani. Noul Cod e mai atent şi cu viaţa privată (fotografierea şi înregistrarea unei persoane la domiciliu va fi infracţiune) şi sancţionează mai aspru infracţiunile cu violenţă (pentru lovire nu se mai dă închisoare pe 1-3 luni, ci pe 3 luni-2 ani).

Pedepse mai flexibile

Pedepsele sunt detenţia pe viaţă, închisoarea între 15 zile-30 de ani şi amenda (se introduc zilele-amendă, între 300-400 zile, a câte 10-500 lei ziua; dacă amenda nu e plătită cu rea-credinţă se înlocuieşte cu închisoarea, iar dacă motivul e imposibilitatea materială - cu muncă în folosul comunităţii).

Pluralitatea de fapte se sancţionează mai sever: dacă se comit infracţiuni în concurs, pedeapsa e stabilită prin cumul cu un spor obligatoriu, judecătorul hotărând maximumul de pedeapsă din limitele prevăzute plus o treime (o jumătate pentru recidivişti). De exemplu, deşi noul Cod sancţionează furtul cu 1-5 ani închisoare (cel vechi stabilea 3-15 ani), inculpatul cu mai multe furturi poate executa şi peste 15 ani.

Magistraţii, responsabilizaţi

Potrivit noului Cod de procedură penală, procesul va avea patru faze: urmărirea penală (desfăşurată cu privire la faptă şi apoi la persoană), judecata în camera preliminară, judecata propriu-zisă (în primă instanţă şi în apel) şi executarea hotărârii judecătoreşti. "Toţi actorii actului de justiţie vor avea responsabilităţi mai precise", spune Mircea Ursuţa.

Persoana cercetată va fi considerată suspectă, iar după punerea în mişcarea a acţiuni penale inculpată. Urmărirea o fac procurorul şi Poliţia. Procurorul e obligat să înregistreze toate actele procedurale (declaraţii, percheziţii) şi va avea două noi competenţe: să renunţe la urmărirea penală dacă apreciază că nu e impusă de interesul public (înainte, pentru furtul unei pâini era obligat să deschidă dosar penal, acum poate să n-o facă pentru infracţiuni minore, în funcţie de urmări şi de persoana inculpatului) şi să încheie un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu persoanele care admit săvârşirea unei infracţiuni pedepsite cu maxim 7 ani, negociind o pedeapsă mai mică, dar obţinută rapid. Acordul e avizat de prim-procuror şi supus confirmării judecătorului (dacă îl infirmă, urmărirea penală se reia). De asemenea, procurorii vor putea cere recuzarea judecătorului şi strămutarea proceselor.

Judecătorii vor fi de trei categorii. Judecătorul de drepturi şi libertăţi va dispune măsuri preventive, asiguratorii, percheziţii şi interceptări. În a doua fază, judecătorul de cameră preliminară verifică rechizitoriul şi administrarea probelor, în maxim 60 zile de la începerea procesului. "Va fi un filtru, putând întoarce dosarul la procuror, exclude anumite probe sau confirma întru totul actele de urmărire penală, în ultimele două cazuri dispunând începerea procesului. Tot el va judeca plângerile împotriva netrimiterii în judecată", spune Ursuţa.

În fine, judecătorul de instanţă va face judecata propriu-zisă, fără a putea returna dosarul. Hotărârea sa poate fi de achitare, condamnare, renunţare sau amânare a aplicării pedepsei. Judecătorul poate decide să nu aplice o pedeapsă, dispunând renunţarea la aplicarea ei (pentru fapte sancţionabile cu până la 5 ani) sau poate amâna aplicarea pedepsei (pentru fapte sancţionabile cu până la 7 ani acordând inculpatului 2 ani în care să îndeplinească anumite obligaţii, iar dacă acesta le respectă nu mai execută nicio pedeapsă).

Scurt şi la obiect

Judecata revine completului alcătuit dintr-un judecător în primă instanţă (3 la ÎCCJ) şi doi în apel (5 la ÎCCJ). Tribunalul nu va mai judeca căi de atac, hotărârile Judecătoriilor şi Tribunalelor putând fi apelate doar la Curtea de Apel (nu mai există recurs), iar Tribunalele Militare Teritoriale se desfiinţează.

Avocaţii vor avea şi ei drepturi (acces permanent la dosar şi prezenţa la audierea oricărei persoane), dar şi obligaţii: nu vor mai putea cere refacerea urmăririi sau ataca în orice moment probele, iar avocatul care face înţelegeri cu partea adversă contra intereselor clientului va fi pedepsit cu închisoare.

Fără tergiversări

După începerea judecăţii nu mai e posibilă declinarea de competenţă decât către instanţe superioare. Dacă un demnitar sau înalt funcţionar e judecat de ÎCCJ, demisia nu-i va mai permite întoarcerea dosarului la instanţe inferioare. Un dosar poate fi mutat de la o Curte de Apel doar la alta învecinată, iar strămutarea de la Judecătorie sau Tribunal e dispusă de Curtea de Apel doar la instanţe din circumscripţia ei şi numai pentru suspiciuni vizând imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei. Altfel spus, nu va mai fi posibilă mutarea proceselor de la Satu Mare la Constanţa, ci cel mult la Oradea, reducându-se durata proceselor şi cheltuielile.

Suspecţii sau inculpaţii vor putea fi reţinuţi cel mult 24 de ore. Judecătorul dispune arestarea numai în anumite situaţii (fugă, influenţarea martorilor, presiuni asupra victimelor sau infracţiuni speciale), iar arestul poate fi pe maxim 30 zile şi prelungit până la 180 zile. Inculpaţii vor putea fi eliberaţi pe cauţiune (care va fi reţinută în cazul nerespectării condiţiilor, iar inculpatul merge la arest), sub control judiciar, dar şi puşi în arest la domiciliu (monitorizaţi electronic).

Corupţia, extinsă şi la privaţi

La infracţiunile de corupţie şi de serviciu, pedepsele se modifică atât prin micşorare, cât şi prin majorare. De pildă, pentru luarea de mită limita pedepselor scade cu 2 ani de închisoare, iar pentru cumpărarea de influenţă cu 3 ani, dar pentru dare de mită şi trafic de influenţă creşte cu 2 ani.

Noul Cod introduce şi infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, care prevede închisoarea între 1-5 ani pentru constrângerea sau coruperea unui participant la licitaţie, pentru ca acesta să renunţe la participare şi să lase locul altui ofertant, dar şi înţelegerea în scopul denaturării preţului. Altfel spus, dacă până acum era pedepsit doar funcţionarul public, acum pot fi sancţionaţi şi concurenţii frauduloşi.

În principiu, funcţionarii şi demnitarii aflaţi în cercetare sau judecată pot scăpa de dosarele grele cu condiţia să fie şi vechi, termenele de prescripţie pentru pedepsele între 15-20 ani fiind reduse la 10 ani.

Beneficiarii din Bihor

Cine va avea de câştigat, dintre VIP-urile locale, de pe urma noilor Coduri? Parchetele şi instanţele încă nu au făcut un inventar, dar BIHOREANUL a identificat câteva cazuri. Unul ar fi cel al primarului Beiuşului, Adrian Domocoş, al predecesorului său, Silviu Odobasian, şi al foştilor viceprimari Viorel Iuhas şi Gheorghe Costin, trimişi în judecată de DNA pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave fiindcă au facilitat unei firme de construcţii încasarea a 1,2 milioane lei fără să fi executat lucrările (reabilitarea reţelelor de apă).

Motivul? Noul Cod nu mai păstrează infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave (pedepsită între 10-20 ani), ci doar înşelăciunea, simplă (sancţionată cu 1-5 ani). Într-o situaţie similară sunt "terminatoarea" ORSER, Maria Shutz, şi cei doi complici din Agenţia Domeniilor Statului, judecaţi tot pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Iniţial, Tribunalul Bihor a condamnat-o pe Schutz la 12 ani şi pe complici la 10, dar Curtea de Apel va trebui să schimbe încadrarea juridică şi să reducă pedepsele până la 5 ani. Un alt profitor ar putea fi fostul şef al Finanţelor Ioan Lascău, încarcerat pe 3 ani şi condamnat la alţi 7 ani, care poate cere contopirea pedepselor pentru a o executa pe cea mai grea. Conform vechiului Cod, celor 7 ani li s-ar fi adăugat un spor până la 5 ani, ceea ce l-ar fi ţinut după gratii 12 ani, dar pe noul Cod sporul e de o treime din prima pedeapsă, astfel că în loc să facă 10 ani ar putea scăpa cu 8.

Noile Coduri au favorizat şi un criminal minor încarcerat la Penitenciarul Oradea: Codruţ Peleş, care în 2005, când avea 17 ani, a ucis o femeie, fiind condamnat în 2008 la 17 ani. Noul Cod fiind mai blând cu minorii, Peleş a obţinut acum reducerea pedepsei cu 2 ani şi transferul într-un centru de reeducare, unde condiţiile de detenţie sunt mai relaxate decât în penitenciar.

Tranziţie confuză

"Noile Coduri sunt net mai bune, dar pregătirea aplicării lor a fost mizerabilă", spune avocatul Mircea Ursuţa. Pe lângă faptul că autorităţile nu au făcut achiziţiile necesare pentru înregistrarea fazelor procesuale şi monitorizarea arestaţilor la domiciliu, cea mai mare problemă este că prin noul Cod de procedură penală "s-au schimbat regulile în timpul jocului", persoanele ale căror procese se află pe rol fiind dezavantajate atât faţă de cele care deja au fost judecate (pentru că nu mai există instituţia recursului), cât şi faţă de cele ale căror procese vor începe pe noile coduri. Concluzia avocatului? "Va dura câteva luni până să se obişnuiască toată lumea cu noile Coduri, dar apoi va fi mai simplu pentru toţi"...

ÎNTRE DNA ŞI AMR
Procurorii se tem, judecătorii nu

Cu două zile înaintea intrării în vigoare a noilor Coduri, DNA a avertizat, printr-un comunicat, asupra "unui risc major ca eficienţa investigaţiilor în cazurile de corupţie să fie semnificativ diminuată", invocând faptul că articolul 140 privind interceptările ar fi neclar. Concret, potrivit DNA, noile Coduri pot fi interpretate în sensul că persoana suspectă într-un dosar ar trebui anunţată că urmează să fie interceptată. Asociaţia Magistraţilor din România şi numeroşi judecători au argumentat, însă, că urmărirea penală (inclusiv interceptările) poate fi începută "in rem", fără anunţarea suspectului, iar apoi continuată "in personam", suspectul putând fi notificat că a fost interceptat abia după strângerea probelor.

Pe de altă parte, conform estimărilor DNA, în întreaga ţară pot fi închise 12 dosare de corupţie ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă, iar în alte 64 dosare aflate în urmărire ar putea interveni prescrierea răspunderii penale din acelaşi motiv.

Citiţi pe această temă şi articolul "La penitenciar, dar cu banii-n buzunar: Fiscul recuperează abia 1% din prejudiciile produse de corupţii bihoreni"

Citiţi şi "Şpăgi în serie: Primarul Beiuşului, Adrian Domocoş, trimis în judecată şi în "dosarul Unicarm""