Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea găzduieşte, de acum, o nouă expoziţie permanentă. Este vorba despre o colecţie de piese arheologice descoperite sub Palatul Princiar odată cu cercetările arheologice realizate în timpul restaurării fortăreţei.
Evenimentul de inaugurare a expoziţiei, care s-a bucurat de o prezenţă numeroasă, s-a ţinut într-una din încăperile de la parterul Palatului Princiar, tocmai lângă situl unde a fost descoperită o parte a bisericii catolice Sfânta Maria Mică. În deschidere, directorul Muzeului Cetăţii şi Oraşului Oradea, Angela Lupşea, a precizat că toate piesele expuse sunt rodul unor munci de scoatere la lumină şi restaurare efectuate în ultimii ani, fiind necesară prezentarea lor către public, în loc să fie păstrate în lăzi. De asemenea, în cadrul prezentării a luat cuvântul preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor, care, continuând nota antevorbitorului, a precizat că "este important că avem istoria reală a cetăţii în faţa noastră". "Acum vedem câte lucruri importante se aflau sub noi", a spus Pásztor.
Ceea ce se afla, în fapt, erau urmele vechilor biserici catolice din cetate. Istoria ne arată că fortăreaţa orădeană, cu aşezările din jurul său, formau un centru ecleziastic şi cultural dintre cele mai importante din Regatul Ungar. Aceste aspecte, privitoare îndeosebi la ceea ce a reprezentat Oradea înaintea cuceririi otomane din anul 1660, au fost prezentate de arheologul Doru Marta de la Muzeul Ţării Crişurilor, şi arhitectul Emödi Tamás. Oradea medievală, a precizat acesta din urmă, era un centru urban veritabil, cu biserici, mănăstiri şi numeroase târguri. O astfel de dinamică cultural-economică a putut produce, aşadar, bunuri ce azi le găsim la 2-3 metri sub pământ.
Cercetările arheologice din cetate au început relativ recent, ţinând cont că aici a fost un obiectiv militar până în anii 1990, de nepătruns de către arheologi. Săpăturile efectuate între anii 2010 şi 2015 au scos la iveală rămăşiţele unei biserici medievale cu hramul Sfânta Maria Mică, o biserică aflată lângă catedrala gotică existentă atunci. Rămăşiţele, ce formează absida altarului, pot fi azi văzute la parterul Palatului Princiar, latura vestică. Odată cu aceste cercetări, au fost găsite mai multe morminte de secolele XII-XVI, dar şi numeroase piese ceramice, unelte şi podoabe.
Prezentarea pieselor expuse a fost făcută de arheologii Mihálka Nándor şi Fechete-Porsztner Kitti. Restaurarea acestor piese a început în luna octombrie 2016, iar acum este expusă doar o mică parte din ceea ce s-a descoperit. Între acestea, pot fi văzute cahle de coronament şi cahle de soclu (secolele XIV-XVI), oale şi castroane de secol XVII-XIX, monede, cum ar fi denari din perioada regelui Sigismund de Luxemburg (secolul XIV), unelte, dar şi bucăţi dintr-un fluier. Câteva dintre piesele inedite sunt un vas de sticlă veneţian de secolele XVI-XVII, un obiect de lux în acel timp, dar şi o foarfecă de tăiat fitil, din bronz.
Expoziţia este permanentă şi poate fi văzută de marţi până vineri, între orele 9 şi 17, în baza biletului de intrare valabil pentru întreg muzeul.