Blat pe câmpuri: Șeful Oficiului pedologic din Bihor, acuzat de falsuri în beneficiul afaceriștilor cu balastiere și parcuri fotovoltaice

Încă din școală se învață că Bărăganul și Câmpia de Vest sunt cele mai rodnice pământuri din țară. În Bihor, însă, pedologii, cei care analizează calitatea solurilor, susțin contrariul: majoritatea pământurilor de aici, zic ei, sunt nepotrivite pentru a fi cultivate. Interesant e că devin așa doar după ce li se schimbă proprietarii, iar aceștia se pregătesc să le transforme în balastiere și parcuri fotovoltaice, pe baza unor documentații prin care Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) Bihor le declară de slabă calitate.

Studiile pedologice sunt măsluite, acuză șeful Direcției Agricole, Nicolae Hodișan. Potrivit acestuia, actele sunt făcute anume pentru ca terenurile să fie scoase din circuitul agricol, și asta cu costuri minime pentru proprietari. Bihorul pierde astfel o resursă pentru producția de cereale, legume și fructe proaspete, iar statul o mulțime de bani, căci, odată ce terenurile sunt declarate slab productive, și taxele pentru schimbarea destinației lor sunt subțiate.

Zone „ciuruite”

„Pe Google Maps, zona din jurul Oradiei se vede «ciuruită» cu balastiere, care de ani întregi iau tot mai mult locul exploatațiilor agricole, iar mai nou și cu parcuri fotovoltaice”, spune șeful Direcției Agricole Bihor. Fenomenul, susține Hodișan, se explică prin faptul că terenurile sunt cumpărate sau închiriate de la agricultori și apoi scoase din circuitul agricol cu acte aranjate.

Potrivit Legii 18/1991, a fondului funciar, scoaterea din circuitul agricol este permisă doar în anumite condiții și cu plata unor taxe ce alimentează Fondul Național de Ameliorare a Fondului Funciar, din care Ministerul Agriculturii finanțează lucrări pentru îmbunătățirea calității solului.

Terenurilor din clasa I și II, cele mai fertile, le poate fi schimbată destinația numai cu aprobarea Ministerului și numai pentru activități „cu destinație militară, linii de înaltă tensiune, forarea și echiparea sondelor, lucrări pentru exploatarea țițeiului și gazului, gospodărirea apelor și realizarea de surse de apă”.

În schimb, terenurile din clasele III, IV și V se scot ușor din circuitul agricol, pentru orice alte utilizări, inclusiv pentru balastiere și parcuri fotovoltaice, printr-o decizie formală a Direcției Agricole, obligatorie atunci când proprietarii prezintă acte prin care OSPA atestă că sunt de slabă calitate. „OSPA ne trimite documentații cum că terenurile sunt din clasele III, IV și V, iar noi suntem obligați să emitem decizii de scoatere din circuitul agricol”, spune Hodișan.

Problema, zice acesta, este corectitudinea clasificărilor OSPA și, implicit, a calculării taxelor pe care trebuie să le achite proprietarii care schimbă destinația terenurilor. Pentru scoaterea din circuit a unui teren din clasa I, taxa este de 4,416 lei/metrul pătrat, pentru un teren din clasa II de 3,864 lei/mp, pentru unul din clasa III de 3,312 lei/mp, pentru un teren din clasa IV de 2,760 lei/mp, iar pentru unul din clasa V, practic sterp, de 2,208 lei/mp.

În Bihor, dezvăluie Hodișan, datorită clasificărilor OSPA, niciun investitor nu plătește taxe aferente claselor I și II, ci doar claselor III, IV și V, mult mai mici. Ca și cum toate terenurile ar fi proaste...

Erau bune, au devenit slabe

Șeful Direcției Agricole afirmă că a identificat o mulțime de situații în care terenuri de înaltă fertilitate au fost încadrate fraudulos de OSPA în clase inferioare, tocmai pentru a fi scoase din circuitul agricol, cu taxe reduse.

Anul trecut, o firmă din Bihor a obținut schimbarea folosinței unui teren de 3 hectare din Ineu, pentru „amenajare iaz piscicol prin exploatare de nisip și pietriș”, după ce OSPA l-a declarat ca fiind în clasa V, deși, spune Nicolae Hodișan (foto), „în Ineu nu au fost niciodată terenuri de clasa V”.

Anul acesta, pentru o firmă din București care a închiriat 35 hectare în Palota ca să amenajeze un parc fotovoltaic, OSPA a certificat că solul ar fi din clasa III, dar în realitate este clasa I. Aceeași firmă a preluat un teren de 25 hectare și altul de 47 hectare în Girișu de Criș, care apoi au fost plasate de OSPA tot în clasa III, deși erau și ele înalt fertile. „Până atunci le-a lucrat Pazuric (n.r. - Iosif Pazuric, unul dintre cei mai importanți operatori în zootehnie și agronomie din Bihor). Credeți că o făcea dacă erau slabe? În zonă terenurile sunt numai clasa I”, zice șeful Direcției Agricole.

O firmă din Constanța a cumpărat în Cefa și Mădăras 74 hectare de teren, ideale pentru agricultură, dar pe care OSPA le-a declarat apoi ca fiind tot în clasa III, și tot pentru că noul proprietar vrea să facă parcuri fotovoltaice. O altă firmă, din Bihor, a achiziționat 5 hectare în Biharia, băgate ulterior de OSPA în clasa IV, deși se află lângă viile Darabont, cu sol de clasa „minimum III”.

„Când proprietarii care făceau agricultură veneau la noi cu documentații pentru fonduri europene, toate terenurile erau în clasa I și II. Acuma toate sunt în clasele III, IV și V”, spune Hodișan.

3 milioane prejudiciu

Potrivit acestuia, în ultimii 4 ani în județ au fost scoase din circuitul agricol 3.000 de hectare și aproape toate terenurile au fost declarate de OSPA în clasele III, IV și V. Efectul, spune el, este că statul a fost prejudiciat cu peste 3 milioane lei, sumă reprezentând diferența între clasele de fertilitate reale, I și II, și cea imediat următoare, III, trecută cel mai frecvent în studiile pedologice.

„Nu am calculat prejudiciul pentru fiecare teren scos din circuitul agricol, pentru că asta ar fi sarcina unor expertize, dar, din 2019 până acum, OSPA a trecut 2,013 milioane metri pătrați de teren în clasa III, 894.246 mp în clasa IV și 96.657 mp în clasa V. Socotind doar la 1 leu diferența între clasele date de OSPA și cele reale, asta înseamnă că noii proprietarii au plătit pentru scoaterea lor din circuitul agricol cu 3,03 milioane lei mai puțin la Fondul Național de Ameliorare a Fondului Funciar. Adică prejudiciu!”, acuză Hodișan.

Totul pe hârtie

Șeful Direcției Agricole susține că are motive serioase să acuze OSPA de falsificarea studiilor pedologice, atât prin comparație cu studiile pedologice anterioare, care clasau aceleași terenuri în categorii superioare, dar și având experiența măsluirii unor astfel de documentații și în ce privește amenajamentele pastorale, iar asta cu girul directorului Oficiului, Dorin Corcheș.

De altfel, așa cum BIHOREANUL relata la acea vreme (facsimil), Hodișan a dezvăluit în toamna anului trecut că OSPA a falsificat studii pedologice pentru amenajamentele pastorale, după ce o scurtă misiune de audit la Oficiu, efectuată de serviciul de resort al Direcției Agricole, a descoperit că actele erau făcute „din pix”. Deplasările angajaților OSPA în județ, pentru prelevarea probelor de sol, erau doar scriptice, făcute, chipurile, cu o Dacia Solenza, care  însă zace de câțiva ani în curtea Oficiului, fără ITP și RCA, cu piese lipsă și interiorul plin de păianjeni, ordinele de deplasare fiind și ele falsificate. De asemenea, auditorii au constatat că OSPA nici nu putea analiza probele de sol, neavând reactivi în cantități corespunzătoare numărului de analize raportat scriptic.

De altfel, șeful Direcției Agricole a și sesizat Parchetul Oradea și Curtea de Conturi, inițial pentru falsificarea studiilor pentru amenajamentele pastorale, iar la finele anului și pentru măsluirea actelor pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole prin trecerea lor în clase de fertilitate inferioare. Până acum, degeaba, spune Hodișan: „De la Curtea de Conturi nu am primit niciun răspuns, iar ancheta penală stagnează”.

„Imbecilități”

Confruntat cu acuzele lui Hodișan, directorul OSPA Bihor, Dorin Corcheș, le-a bagatelizat gravitatea, susținând că șeful Direcției Agricole ar fi lipsit de credibilitate. „Nu pot să-i comentez imbecilitățile”, le-a respins el, agresiv. Potrivit lui, studiile pedologice au fost corecte și reflectă realitatea, căci „majoritatea terenurilor din Bihor sunt din clasele III și IV”.

La insistențele BIHOREANULUI privind faptul că terenuri recent plasate de OSPA în clasele inferioare au fost categorisite în clasele I și II când vechii proprietari au cerut fonduri UE, Corcheș a afirmat că nu știe cine a făcut vechile studii, dar „răspunsul meu este același: eu am încredere în munca colegilor mei”. „Studiile noastre sunt lucrări științifice serioase, care au fost validate de Institutul de Cercetare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului. Dacă nu erau corecte, Institutul nu le valida. Afirmațiile lui Hodișan sunt imbecilități calomnioase și n-o să las niciun Hodișan să arunce în calitatea lucrărilor colegilor mei”, a spus șeful OSPA Bihor.

Corcheș evită să răspundă pe fondul problemelor, adică să explice misterul transformării în terenuri slab productive a unor soluri până nu demult fertile. Liniștit, probabil, că suspiciunile privind falsurile de la Oficiul său n-au stârnit o curiozitate reală din partea altor instituții ale statului...

SUPERFICIALITATE
„Ancheta bate pasul pe loc”

Avocata Simona Pașcu (foto) - care reprezintă Direcția Agricolă în dosarul penal constituit după ce Nicolae Hodișan a sesizat Parchetul legat de falsificarea studiilor pedologice pentru amenajamentele pastorale, iar ulterior și cu privire la măsluirea celor pentru stabilirea clasei de fertilitate a terenurilor agricole - afirmă că ancheta „bate pasul pe loc”, iar asta din cauza superficialității procurorului de caz și a polițistului însărcinat de acesta să facă cercetări.

„La audierile de martori am constatat că polițistul habar nu avea despre problema studiilor pedologice falsificate. Când am pus martorilor întrebări despre această problemă, era în plop, nu știa ce are în dosar. Tratează dosarul cu dezinteres, și probabil așa îl expune și procurorului, care nu știu dacă a studiat atent dosarul. Dacă polițistul i-ar spune că aici e un prejudiciu, poate și procurorul ar trata mai atent cazul”, afirmă avocata.

Anul acesta, Pașcu a cerut urgentarea anchetei, criticând faptul că deși „de la data înregistrării plângerii penale au trecut 10 luni, organele judiciare s-au limitat la a transmite OSPA o adresă pentru a pune la dispoziție o serie de înscrisuri, toate vizând plângerea inițială (n.r. - falsificarea actelor pentru amenajamentele pastorale), dar fără a solicita și documente cu privire la modul în care OSPA stabilește categoriile de terenuri agricole”. Până acum, solicitarea de urgentare a rămas fără efect.

STAT ÎN STAT
Instituție fără control

Pentru a demonstra falsurile din studiile pedologice, la începutul anului trecut șeful Direcției Agricole, Nicolae Hodișan, a dispus un audit la OSPA Bihor, care să verifice legalitatea întocmirii acestora, începând de la deplasările în teren pentru prelevarea probelor de sol până la analizarea lor.

Cu toate că, potrivit HG 751/2010, Oficiile județene de studii pedologice funcționează în subordinea Direcțiilor Agricole, așadar Hodișan avea dreptul legal să dispună auditul, directorul OSPA Bihor s-a împotrivit, refuzând pur și simplu accesul auditorilor în sediul instituției.

În această situație, șeful DA a sesizat atât Ministerul Agriculturii, cât și Prefectura. Ministerul i-a confirmat că, potrivit legislației în vigoare, „compartimentul de audit public intern al Direcției Agricole a Județului Bihor poate realiza misiuni de audit public intern la OSPA Bihor”, iar Prefectura a cerut și ea șefului OSPA „acceptarea auditului”.

Totuși, Dorin Corcheș a invocat faptul că la Tribunalul Bihor este în derulare un proces prin care a contestat dreptul Direcției Agricole de a controla activitatea OSPA, pe motiv că și aceasta, la fel ca OSPA, sunt ordonatori de credite terțiari, de rang egal, așadar, și a răspuns că „până la o soluție definitivă a instanței judecătorești nu avem posibilitatea de a relaționa pe teme ce țin de dosarul sus-menționat”. Judecătorii nu au pronunțat nici până azi un verdict în procesul început în luna iunie 2023, următorul termen de judecată fiind fixat abia la data de 22 octombrie a.c.